Pana la inventarea telescaunului, s-au folosit diverse mecanisme, mai mult sau mai putin improvizate, pentru a-i ajuta pe turisti (pe schiori indeosebi) sa urce pantele din varful carora incepeau coborarea. Primul cablu tractat pentru schiori a fost dat in functiune in 1907, in Bodele, Voralberg (Austria). Era pus in miscare de un motor, iar turistii urcau panta asezati pe sanii, prinzandu-se cu mana de manerele aflate pe cablu. O instalatie asemanatoare a fost data in folosinta in anul urmator, in Germania, in zona Schollach (Padurea Neagra), de catre un hangiu dornic sa ofere turistilor conditii cat mai bune. Cablul tractor avea 252 metri lungime si acoperea o diferenta de nivel de 32 de metri.
Funicularul mijloc de transport aerian
Din punct de vedere tehnic, funicularele se refera la orice mijloc de transport aerian, pentru marfuri sau pentru persoane, care functioneaza pe baza unuia sau a mai multor cabluri, in regiunile muntoase, greu accesibile. Telefericul este un funicular a carui destinatie este transportul de persoane, acesta putand fi o telecabina sau un telescaun.
Inca din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, se inventasera funicularele, utilizate, initial, pentru transportul de marfuri si apoi si pentru persoanele care doreau sa acceada in locuri cu privelisti deosebite si unde nu se putea ajunge decat in acest mod. Primul funicular din Alpi (1908), de exemplu, facea legatura, in cinci minute, intre doua parti ale comunei Zwolfmalgrein, intre care exista o diferenta de nivel de 843 de metri.
Aceste aparate necesitau insa o ampla infrastructura, dificil de realizat. Pe de alta parte, succesul tot mai mare al schiului alpin, intre cele doua Razboaie Mondiale, i-a facut pe cei interesati de industria turismului sa caute solutii cat mai convenabile. In 1934, elvetianul Ernst Constam si compania germana Adolf Bleichert & Co (care, pana la data respectiva produsese numai teleferice de marfa) inaugureaza primul teleschi, in apropiere de Davos (intr-o frumoasa zona alpina a Elvetiei).
Inventatorul telescaunului – James Curran
Cel caruia i se atribuie insa calitatea de inventator al telescaunului este James Curran, inginer american, care, in 1936, monteaza un astfel de mecanism in statiunea Sun Valley, din Statele Unite ale Americii. Pentru realizarea telescaunului, Curran s-a inspirat din sistemul de cabluri aeriene, echipate cu mici cabine, din Panama (unde Curran lucrase cativa ani mai inainte), folosit pentru incarcarea bananelor pe vapoarele care le transportau din America Centrala in SUA. Telescaunul (cu scaune pentru o singura persoana), din Sun Valley, a fost inaugurat in decembrie, pentru deschiderea sezonului de iarna 1936-1937 si se numea “Aerial Ski Tramway”.
Ideea s-a bucurat de mare succes, astfel ca, in anul urmator, in statiunea Timberline Lodge, de pe Muntele Hood (tot in SUA), la peste 1800 metri altitudine, intr-un peisaj de vis, a fost dat in functiune telescaunul “Magic Mile”. In timp, odata cu facilitarea accesului in aceasta zona montana, Timberline Lodge a devenit o adevarata atractie turistica, in prezent gazduind peste un milion de persoane anual. Are 35 de piste de schi, care se intind intre 1400 si 2600 de metri altitudine. Aici au fost filmate, in 1980, cateva scene din celebrul film “Shining”, dupa romanul omonim al scriitorului american Stephen King, in regia lui Stanley Kubrick. In Europa, primul telescaun a fost construit in 1940, la Pustevny, pe teritoriul de astazi al Cehiei. Foarte curand, in 1944, la Engelberg, tot in Elvetia, telescaunele au fost puse la dispozitia turistilor si in sezonul estival.
Un telescaun are o miscare unidirectionala continua, pe un cablu sustinut de piloni, si este pus in functiune de un motor care se afla intr-o gara terminala. Varianta cea mai simpla de telescaun este TSF, cu 1-6 locuri pe scaun, in care pasagerii se urca din mers, acestea ruland cu viteza de 1,5 – 2,8 metri/secunda, astfel incat sa nu existe niciun pericol pentru cei care il folosesc. Exista si telescaune comutabile (TSD), cu 2-8 locuri, care pot fi incetinite numai la momentul imbarcarii/debarcarii, viteza de linie pastrandu-se constanta in jurul valorii de 5m/secunda (adica 18 kilometri/ora), in functie de aparat.
In ultimii ani s-au pus in functiune si aparate hibride (Telemix), pe aceeasi linie montandu-se telescaune si telecabine, primele putand fi folosite de schiori, fara a-si scoate schiurile, in timp ce debutantii intr-ale sportului sau turistii obisnuiti sa se poata folosi de telecabine.
Cateva recorduri ale telescaunului
- Telescaunul cu cel mai lung traseu fix, din Europa, se afla in… Romania, in Banat, pe Muntele Mic, in partea de sud a Muntilor Tarcu, din Retezat (Caras Severin). Are 3498 metri lungime, 799 diferenta de nivel si a fost construit in 1962. Este inca functionabil.
- In regiunea Savoie (Savoia), din Franta, se afla cel mai mare domeniu schiabil din lume, cu 600 de kilometri de piste, legate intre ele prin telecabine si telescaune. Aici functioneaza cel mai mare teleferic din lume, putand sa transporte pana la 2000 de pasageri pe ora, la care se adauga 34 de telescaune si 55 de teleschiuri, capacitatea totala a mijloacelor de transport aeriene pe cablu fiind de peste 200 000 persoane/ora.
- In top cinci – cele mai spectaculoase regiuni alpine, in care accesul se face cu telefericul, se mai afla (in afara statiunii Les Trois Vallees – Savoie, Franta), Peak 2 Peak Gondola, din Canada, din regiunea Muntilor Blackcomb, Chamonix-Mont-Blanc (Franta), Table Mountain, din Africa de Sud, unde telefericul urca pana la 1067 metri altitudine, de unde se deschide o splendida panorama cu orasul Cape Town (capitala), Genting Skyway, din Malaezia, unde, la 2000 de metri, este amenajat un complex turistic din care nu lipseste nimic (este dotat cu magazine, cazinouri, parcuri tematice etc.)
