In tara noastra traieste o pasare migratoare – caneparul – care impresioneaza prin penajul frumos si trilurile interesante pe care le scoate. Este o prezență discretă, dar extrem de valoroasă în biodiversitatea țării noastre, având un stil de viață fascinant și obiceiuri care captivează observatorii de păsări.
Habitatul și distribuția câneparului
Caneparul este considerat unul din cei mai desavarsiti cantareti ai tinuturilor joase, deluroase, ai vailor raurilor si de la poalele muntilor din tara noastra. El este intalnit si in peisajul din nordul Europei si Asiei, de unde migreaza toamna spre regiunile din sud pentru a ierna.
Caracteristici fizice și comportament
Caneparul face parte din grupul frigilidelor de tipul sticletilor pentru ca se aseamana cu acestea ca stil de viata dar si prin caracteristicile principale ale corpului. Are lungimea corpului de 13-14 cm, anvergura aripilor de 22-23 cm si greutatea de 15-20 g.
Penajul este galben-cafeniu in regiunea oculara, rosu-carmin pe crestetul capului, cafeniu pe spate, maroniu-roscat cum e scortisoara pe partea dorsala si galben spre alb spre zona posterioara dorsala. Pe partea ventrala in zona pieptului coloritul penajului este caramiziu sau rosu-carmin, abdomenul si tentricele sunt albe, iar gusa sub cioc este alba si ea.
Capul este rotund, ochii sunt mari ca doua margele negre, iar ciocul este scurt, gros, ascutit si galben. Picioarele sunt subtiri, delicate, se termina cu trei degete indreptate inainte si unul inapoi, toate prevazute cu gheare lungi, curbate si ascutite.
Caneparul este o pasare sedentara care cloceste de doua ori pe an in regiunile subcarpatice, in tufisurile de la marinea padurilor sau in livezile oamenilor, deci face doua randuri de pui. Dupa imperechere femela depune 4-6 oua care au coaja albastruie cu multe pete de culoare inchisa si le cloceste singura timp de 12 zile.
Cântecul câneparului – un spectacol melodios
Cantecul sau este variat, foarte frumos, usor nazal, alcatuit din sunete ce se aseamana cu cele emise de flaut sau cu un semnal slab de alarma. Atat femela cat si masculul sunt pasari cantatoare, pot fi observate usor datorita trilurilor pe care le scot mai ales dimineata si seara, de multe ori aceste pasari canta impreuna, in cor, sau una cate una, pe rand.
Reproducerea și îngrijirea puilor
Apelul de imperechere este putin diferit, mai impresionant, alcatuit din triluri rapide si persistente, cu el masculul atrage femela cand o curteaza. Zborul este ondulat, lin, la fel ca si al cintezelor din tara noastra.
Hrana lor consta din seminte de arbori, plante cultivate sau erbacee, boabe de cereale, fructe de padure si completata ocazional cu insecte si larve de insecte, mai ales afide, gandaci, muste si gargarite.
Caneparul are denumirea stiintifica de Carduelis cannabina, face parte din ordinul Passeriformes, familia Frigillidae si nu este o specie in pericol de disparitie.
Câneparul în cultura populară și observarea în natură
Câneparul nu este doar o pasăre admirată pentru frumusețea sa, ci și o prezență notabilă în tradițiile și folclorul unor regiuni din Europa. De-a lungul istoriei, cântecul său a fost asociat cu începutul primăverii și bucuria reînnoirii naturii.
În prezent, câneparul este o specie frecvent studiată de ornitologi și pasionații de birdwatching. În România, acesta poate fi observat în zonele subcarpatice și în livezi, mai ales dimineața devreme, când cântecul său este cel mai intens.
Importanța câneparului în ecosistem
Câneparul joacă un rol vital în menținerea echilibrului ecosistemelor locale. Hrănindu-se cu semințe, această pasăre contribuie la dispersarea plantelor, favorizând regenerarea vegetației.
Consumul de insecte face din cânepar un aliat natural al fermierilor, ajutând la controlul populațiilor de dăunători. De asemenea, prezența câneparului în peisajele naturale indică sănătatea habitatelor respective, fiind un indicator ecologic valoros.
