Acest minunat cerb in ciuda dimensiunilor reduse are un aspect impunator si mandru, cutreiera marginile de padure, potecile, poienile si drumurile forestiere sau habitatele bogate fara copaci din regiunile montane ale Europei si Asiei de Vest. Urmele mici din zapada sau gazonul turtit in pamant, dar si gramezile de excremente lasate din loc in loc tradeaza capriorul ca se afla in zona si nu scapa de privirea experimentata a vanatorului.
Aceste mamifere isi cauta hrana pe indelete, trec linistite de la un tufis la altul, mananca iarba si frunzele cazute, sau culeg vegetatia frageda a arbustilor, iar daca simt si cel mai mic zgomot fug speriate in desisul padurii pentru a se ascunde.
Interesant este ca ei reactioneaza diferit la sunete, nu ii deranjeaza de exemplu zgomodul care provine de la un drum din apropiere, insa arata interes pentru orice trosnet de creanga, par ingrijorati si se pregatesc deja sa se retraga cat mai adanc in padure. Se adapteaza foarte bine la diferite habitate naturale, pot ajunge si la altitudini de pana la 3000 m. Numarul de exemplare la astfel de altitudini alpine este mai mic.
Capriorul se remarca prin corpul sau bine proportionat si gratios, relativ scurt, cu lungimea de 1-1,3 m, inaltimea la greaban de 0,65-1 m si greutatea de 20-30 kg. Dimorfismul sexual la aceasta specie este destul de pronuntat si pus in evidenta in special de marimea corpului. Masculul este mai mare decat femela si mai robust, dar se diferentiaza si prin podoaba capilara – coarnele robuste, lungi de 20-30 cm, rotunde in sectiune transversala, cu suprafata aspra si trei varfuri scurte pe fiecare ramura.
Corpul este acoperit de blana moale al carei colorit este in nuante maronii-roscate, mai inchise pe partea dorsala si mai deschise pe cea ventrala. In zona barbiei si a grumazului prezinta pete albe de marimi diferite, iar la bot are o dunga neagra. Oglinda, regiunea din jurul anusului sau pata alba de pe partea dorsala a corpului este un element prin care masculul se deosebeste de femela.
Acesta are pata in forma de rinichi, iar femela in forma de inima. Coada este scurta, masoara doar 5 cm, abia se vede in stratul de par al oglinzii. Gatul este lung si subtire, capul este mic si frumos alcatuit, iar botul in forma de pana ii completeaza aspectul delicat. Ochii sunt mari si expresivi, pozitionati pe partile laterale ale capului, au irisul de culoare maro-inchis, sunt blanzi, frumosi si proeminenti.
Cu ajutorul lor capriorul supravegheaza o zona larga din jur fara sa-si miste capul. Urechile sunt mari, mobile, lungi si ovale, cu varful ascutit, tinute mereu ridicate spre a capta orice sunet din mediul inconjurator. Sunt acoperite de fire scurte de par, iar coloritul lor variaza de la maroniu spre negru pe partea exterioara si gri spre alb la interior. Simturile auditiv, vizual si olfactiv sunt bine dezvoltate.
Membrele anterioare dar si cele posterioare sunt subtiri si lungi, au gheare copitate, mici, muschii coapselor foarte bine dezvoltati. Cu ajutorul lor capriorul alearga sprinten si destul de rapid, sau se plimba tacticos prin vegetatia padurii pentru a paste si rumega frunze si fire de iarba, insa mereu precaut si atent la ce se intampla in jur.
Hrana sa preferata este formata din muguri si frunze verzi, ierburi dar si scoarta de copac, fructe de padure, licheni, ciuperci, diferite parti ale plantelor, lastari fragezi de arbusti. Cel mai mare dusman al sau este vulpea, care ii ataca mai ales puii. Exemplarele adulte sunt vanate de mamiferele carnivore de prada, de lupi si rasi. Si omul este un dusman al capriorului, il vaneaza pentru carne, piele si coarne.
In functie de sezon capriorul isi schimba coloritul blanii, iarna firele de par sunt mai lungi si mai dese iar nuantele sunt cenusii, vara animalul naparleste iar stratul de blana este mai scurt si moale, maroniu-roscat. Frumusetea sa uimitoare este data de tonurile de culoare dar si de mersul sau elegant si gratios, de puterea de a face salturi usoare peste pietre si copaci culcati la pamant, unele inalte si de 3-4 m. Desi pare greu de crezut, capriorul poate si inota, poate traversa apele adanci si rezista pe distante de cativa kilometri.
Sezonul de reproducere este in lunile iulie-octombrie, sau poate fi si mai tarziu in toamna, in noiembrie. Fiecare femela are o perioada de gestatie de 9 luni, mai mult sau mai putin, in functie de fiecare exemplar in parte. Puii se nasc in urmatorul an, in lunile mai-iunie si sunt ocrotiti si alaptati de femele timp de 2-3 luni. Apoi sunt intarcati, trecuti pe hrana vegetala, mananca in special frunze si ierburi ca si adultii.
Capriorul este o specie comuna pe continentul european si vest-asiatic, nu este in pericol de disparitie. Are denumirea stiintifica de Capreolus capreolus, face parte din ordinul Artiodactyla, familia Cervidae. Speranta de viata la caprior este de pana la 15-16 ani. La noi in tara numarul de capriori s-a redus considerabil. Atat vanatoarea excesiva cat si defrisarile au contribuit la disparitia unui numar mare de animale si au avut un efect negativ asupra faunei.
Video – Capriorul (Capreolus capreolus):
