Se întâmplă uneori, mai ales când este vorba de neologisme livreşti (cuvinte prezente, de regulă, în limbajul cult, pretenţios), ca acestea să fie întrebuinţate în contexte nepotrivite, fie pentru că sensul cuvântului respectiv nu este cunoscut, fie pentru că este confundat cu un altul, din pricina asemănării fonetice.

Este şi cazul substantivului „umoare” (plural „umori”), un împrumut din limba franceză (fr. humeur, lat. humor, -oris), care are două înţelesuri: unul ştiinţific, specializat – Lichid intercelular constituind mediul în care trăiesc celulele organismelor; Umoare apoasă = lichid transparent care se află în camera anterioară a ochiului; Umoare vitroasă = masă gelatinoasă care se află în camera posterioară a ochiului (DEX) – şi un altul livresc, figurat, referitor la dispoziție sufletească; fire, temperament.

Cu aceste două sensuri are legătură şi adjectivulumoral”, tot un împrumut din franceză (fr. humoral), care poate să însemne: 1. referitor la umori; care conține umori; sistem umoral = totalitatea glandelor cu secreție internă; 2. care reflectă dispoziția sufletească de moment (DEX).

Dacă primul sens, specific domeniului ştiinţei, fiind folosit mai mult de specialişti, nu ridică probleme, cel de-al doilea poate fi întrebuinţat corect, de exemplu, în contexte de felul: Comportamentul lui agitat îi trădează umorile/Mi-a atras atenţia, la acest om, limbajul frust, colorat, expresie a umorilor lui/Sunt mulţi care cred că, la români, înjurătura este o reacţie umorală, care ţine de reflex, nu de premeditare etc.

Citește și:  Sensul şi originea expresiei Et in Arcadia ego!

În contextul limbii române, neologismele reprezintă o parte importantă a evoluției limbajului. Cu toate acestea, înțelegerea corectă și utilizarea adecvată a acestora pot reprezenta provocări semnificative. Neologismele precum umoare și umoral aduc în prim-plan noțiuni legate de stări afective sau de atitudini, reflectând subtilități ale limbii moderne.

  • Contextul utilizării: Este esențial să înțelegem contextele în care aceste neologisme sunt folosite corect. De exemplu, umoare poate referi la o dispoziție psihică, în timp ce ‘umoral’ este adesea legat de aspecte legate de moralitate sau de starea de spirit.
  • Conexiuni cu alte cuvinte: Înțelegerea neologismelor presupune și cunoașterea relației acestora cu alte cuvinte sau expresii în limba română. De exemplu, umoare se poate lega de umoralitate, o extensie conceptuală care amplifică semnificația de bază.

Pentru o înțelegere mai profundă a modului în care limbajul nostru se dezvoltă și adoptă noi expresii, recomandăm articolul Cum este corect: niciun sau nici un? Aici veți găsi informații valoroase despre modul în care cuvintele noi își găsesc locul în limba română și despre regulile care guvernează formarea acestora.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.