Clădirile cunoscute sub numele de Casele Adorján sunt primele edificii din Oradea ale arhitecţilor Komor Marcell şi Jakab Dezső. Atreprenorul ambelor clădiri a fost Sztarill Ferenc. Proprietarul a fost Adorján Emil, cel care a ridicat Palatul Vulturul Negru. Acesta a cumpărat, în 1902, terenul de pe colţul dintre Str. Patrioţilor cu Str. Moscovei, terenul de lângă magazia teatrului. În 1903, pe acest amplasament a fost construită Casa Adorján I (Str. Patrioţilor nr. 6). În această casă, Adorján Emil a avut locuinţa şi biroul de avocatură.

Dr. Adorján Emil, fiul lui Auschpitz Adolf (1836-1909), s-a născut la Oradea în 1874. Şi-a schimbat numele din Auschpitz în Adorján, în 1890. El a fost o personalitate marcantă a oraşului Oradea, având multiple preocupări. În 1893, a terminat Facultatea de Drept, iar în 1897 a obţinut doctoratul în drept şi politică, la Budapesta. În 1900, a obţinut diploma de avocat. Adorján Emil a fost un foarte bun stenograf, publicând două cărţi despre stenografie. În 1898, a redactat revista „Foaia stenografilor”, iar în 1899, sub conducerea sa, a fost creată Asociaţia Stenografilor.

A avut preocupări literare, a fost un om de cultură având o bibliotecă impresionantă şi o importantă colecţie de tablouri. Şi-a constituit averea printr-o muncă susţinută, devenind miliardar, având mai multe imobile şi afaceri înfloritoare. Între anii 1912-1919, a fost preşedintele Asociaţiei Avocaţilor Orădeni, iar între 1915-1916, vicepreşedintele Baroului. Adorján Emil a făcut parte din comisia juridică a primăriei. După 1920, nu a mai practicat avocatura şi s-a dedicat afacerilor.

Clădirea, cu planul în forma literei „L”, are un gang spre curte în capătul aripii pe Str. Patrioţilor, o intrare pietonală şi scară spre etaj, în extremitatea laturii de pe Str. Moscovei (nr. 4). Planimetria, funcţiunea, iniţială a imobilului poate fi doar presupusă în lipsa proiectului original. La parter, se găsea, probabil, un singur apartament cu şase camere, al proprietarului, cu spaţiile de serviciu spre curte, cu intrarea din gangul de pe Str. Patrioţilor şi o altă intrare din curte. La etaj, au existat probabil două apartamente cu câte patru sau cinci camere. La nivelul al doilea, sunt spaţii de locuit şi podul. În prezent, imobilul este recompartimentat în mai multe apartamente.

Imobilul are subsol înalt, parter, un etaj şi parţial un al doilea etaj doar spre stradă, mai scund, tratat sub forma unui atic înalt. Modalitatea de tratare a faţadei este cea care face deosebită această construcţie.

Pe orizontală, faţada are trei registre. Parterul înalt are paramentul din cărămidă, iar ferestrele, terminate semicircular, sunt înconjurate de benzi din cărămidă decroşate, având conturul superior vălurit. Între ferestre, aceleaşi benzi formează panouri ornamentale. Perimetrul interior şi exterior al golurilor, al panourilor create de aceste benzi, este ornat cu flori. Al doilea registru este cel al etajului, unde faţada este netedă, iar ferestrele dreptunghiulare, cu ancadramente bogat ornate. Dintr-o vază de sub ferestre cresc lujeri şerpuitori, cu flori, care înconjoară fereastra.

La nivelul superior acest registru este terminat printr-o cornişă vălurită, cu mai multe trepte. Linia cornişei urcă în al treilea registru şi conturează panouri de mari dimensiuni, având un profil curbiliniu, polilobat, care redă stilizat vârfurile unei flori de lalea. Sub cornişă, se găsesc flori din stuc şi motive florale de inspiraţie folclorică. Al treilea registru este cel al aticului înalt, terminat prin cornişa constituită din secţiuni arcate, sub care se găsesc ornamente florale.

Ferestrele din atic au partea superioară semicirculară. Ritmul repetitiv al acestor ferestre este întrerupt de panourile mari care prelungesc registrul etajului. În cadrul acestor mari panouri, ferestrele sunt îngemănate câte două sau câte trei, ancadramentul acestora fiind ornat cu lujeri şerpuitori, frunze şi flori.

Cele două faţade ale clădirii sunt realizate unitar, articulate prin colţul teşit, unde se găseşte un balcon la etajul întâi, iar la nivelul aticului un panou, având conturul superior trilobat. Acesta este ornat cu un element reprezentând un copac într-un ghiveci (copacul are frunze de laur şi flori), care poate fi interpretat ca arborele vieţii, simbol universal, dar utilizat şi de evrei pe clădiri şi pe morminte. Fiecare faţadă este compusă simetric.

Faţada dinspre Str. Patrioţilor are patru travee. Aproximativ central, se găseşte traveea cu marele panou din atic, având înălţimea maximă şi fiind flancată de alte două travee. Compoziţia din traveea extremă stângă este formată din poarta carosabilă spre curte şi un bovindou semicircular deasupra acesteia, puţin decroşat, acoperit la nivelul aticului cu o secţiune de calotă din două segmente. Deasupra ei, aticulul sau etajul secund este compus din trei balcoane. Dispunerea diferită a golurilor de la un registru la altul contribuie la plastica generală a faţadei.

Faţada dinspre Str. Moscovei are nouă travee şi este simetric compusă. Pe axul central, la etajul întâi, există un bovindou cu trei laturi, care are deasupra, la nivelul aticului, un balcon-terasă. Acoperişul acestuia are cornişa din tablă zincată, curbilinie. Traveea cu bovindoul este flancată de panourile mari din atic sub care sunt câte trei travee. Pe traveea din extrema dreaptă, se găseşte poarta pietonală, iar la etaj, un balcon.

Decoraţia faţadei, preluată din arta populară, este realizată în stuc. Feroneria balcoanelor are un desen curbiliniu, cu elemente florale. Burlanele şi burdufurile acestora, cornişa zincată au fost tratate cu mare atenţie. Poarta pietonală este masivă, din lemn, terminată printr-un contur trilobat şi are deasupra un gol în formă de rinichi. Poarta din lemn este ghintuită şi are motive florale sculptate în cadrul panourilor (vază cu flori, inimi, lalele). Feroneria porţii redă stilizat coada de păun.

Spre curtea interioară, clădirea este tencuită neted, singurele decoraţii fiind ancadramentele simple ale ferestrelor. Feroneria terasei de la parter, a balconului-galerie de la etajul întâi şi al doilea are un caracter curbiliniu, dar este mult mai simplă decât cea de la balcoanele faţadei. Pereţii gangului spre curte sunt decoraţi în partea superioară cu panouri decupate în tencuială, având conturul curbiliniu şi incluzând motive florale de inspiraţie folclorică, executate în stuc.

La plastica faţadelor contribuie nu numai ornamentica, ci şi alternarea diferită a golurilor, conturarea unor registre diferite ca formă, înălţime. Parcursul curbiliniu al aticului şi cornişei creează impresia de dinamism.

vedere-spre-casa-adorjan-ii-din-oradea-judetul-bihor.jpg
casa-adorjan-ii-din-oradea-judetul-bihor.jpg
placuta-cu-casa-adorjan-ii-din-oradea-judetul-bihor.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ