La marginea Hategului, in satul Sanpetru se afla o cladire cunoscuta azi drept Casa dinozaurilor pitici – care in timp a avut mai multe destinatii. La inceput a fost o simpla casa, apoi a devenit sediul primariei. Mai tarziu a fost sediu de CAP iar apoi o carciuma renumita in satul Sanpetru. Ei bine o astfel de carciuma a fost transformata azi in muzeu si adaposteste exponate diverse: ramasite fosile de dinozari din perioada Cretacicului, o reprezentare a unui dinozaur cu puiul sau, oua de dinozauri si alte lucruri realizate din lut din domeniul paleontologiei.
Acest muzeu a fost deschis tocmai in satul Sanpetru pentru ca aici s-au descoperit ramasitele fosile ale unor specii de dinozauri pitici (care aveau cel mult jumatate de metru), considerate unice in lume. Multe dintre fosile au fost scoase la iveala de cercetatori insa si mai multe de catre localnici.
In apropierea Casei dinozaurilor pitici se afla Geoparcul dinozaurilor Tara Hategului care este trecut sub egida UNESCO si este administrat de Universitatea din Bucuresti. Aceasta arie protejata are denumirea Situl Strei Hateg si este de interes national inca din anul 2004. Geoparcul se intinde pe o arie care acopera orasul Hateg dar si o serie de comune din jur.
Cuprinde foarte multe situri cu resturi fosile de dinozauri care sunt vechi de zeci de milioane de ani, dateaza din perioada Cretacicului superior. Are elemente de geodiversitate, respectiv un centru de tot ce inseamna povestea Pamantului si mai ales elemente care privesc dinozaurii pitici din Tara Hategului.
Comuna General Berthelot (din judetul Hunedoara) se remarca prin Rezervatia naturala Paleofauna reptiliana Tustea care este cunoscuta si cu numele de Cresa dinozaurilor pitici. Aceasta rezervatie face parte tot din Geoparcul dinozaurilor Tara Hategului. In sedimentele cretacice din zona s-au descoperit oua, ramasite fosile de oase si embrioni de dinozauri. Acestea atesta ca in urma cu 65 milioane de ani au existat dinozauri pitici pe o insula in Marea Tethys, unde se afla Tara Hategului de azi.
In Cretacicul superior, insula sau arhipelagul insular avea un climat tropical, foarte cald, cu vegetatie abundenta. Spatiul insular fiind restrans a facut ca dinozaurii sa se adapteze conditiilor de viata pentru a supravietui si astfel au ajuns in timp sa fie mai mici decat rudele lor din spatiile mari continentale, sa sufere un fenomen numit de experti nanism insular.
O alta arie protejata in judetul Hunedoara este Mlastina de la Pesteana care are cca. 2 hectare si apartine de comuna Densus. Aici s-a gasit specia Drosera rotundifolia sau Roua cerului – singura planta carnivora din aceasta zona. Localnicii din zona numesc acest loc drept ,,Tau fara fund” sau ,,La lac”. Aceasta planta are 15 cm si este foarte rara. Secreta o substanta lipicioasa prin petale si frunze de care se prind insectele in momentul in care fac imprudenta sa se aseze pe ea.
Mustele sau insectele care se lipesc de petale sunt stranse de acestea si ,,topite” de substanta florii. Un lucru important pentru cercetatori este faptul ca ea a supravietuit ultimei ere glaciare. Astfel specia a ajuns sa fie considerata un adevarat relict glaciar.
Intre comuna Densus si Rachitova exista o zona care este cunoscuta sub numele de Drumul vulcanilor, unde sunt foarte multe ramasite ale vulcanilor (insula din Marea Tethys din perioada Cretacicului superior avand un vulcanism accentuat). Drumul porneste de la Biserica Densus spre un sit geologic unde se vede fundul Marii Tethys si o linie de falie care desparte fundul acestei mari de un fost vulcan. Astfel de elemente arata mediul in care traiau dinozaurii pitici in perioada Cretacicului superior.
