Scriitorul Alexandru Vlahuţă s-a născut la 5 septembrie 1858, în com. Pleşeşti, (azi, com. Al.Vlahuţă, judeţul Vaslui). Părinţii săi, Nicolae şi Ecaterina, erau mici agricultori. Scriitorul a avut şase fraţi şi o soră, primii nouă ani din viaţă i-a petrecut la pat, fiind bolnav.
La casa din Dragosloveni (din com. Dumbrăveni, judeţul Vrancea), se stabileşte mai târziu, în anul 1912, până atunci, el rămâne în comuna natală, îşi termină şcoala şi este, o vreme, profesor, fiind preocupat de problemele învăţământului din acea perioadă. Se ocupă de publicistică, face parte din redacţia ziarului ,,Armonia” unde, sub pseudonime, publică versuri şi schiţe, satire şi articole polemice.
Este profesor la Bucureşti, la liceele particulare: ,,Vasile Alecsandri”, ,,Sf.Gheorghe” şi la ,,Azilul Elena Doamna”. În această perioadă, el se afirmă ca scriitor prin ,,Nuvele”(1886), ,,Poezii”(1887), ,,Din goana vieţii” (1892), ,,Icoane şterse” (1893).
Se remarcă şi prin conferinţele ţinute la Ateneu: ,,Curentul Eminescu”(1892) şi ,,Onestitatea în artă”(1893). Academia Română (în 1893) îl alege ca membru corespondent, dar el refuză acest titlu şi întrerupe şi activitatea sa la ,,Junimea” (deşi făcuse debutul literar în paginile revistei ,,Convorbiri literare”). Publică numeroase opere, schiţe, povestiri, nuvele în paginile revistei ,,Sămănătorul”.
În anul 1912, se stabileşte în casa de la Dragosloveni şi stă până în anul 1916, când (fiind război) se refugiază la Bârlad.
Casa de la Dragosloveni a devenit Casa memorială Alexandru Vlahuţă în anul 1958, cu ocazia centenarului naşterii scriitorului. Casa este în stil arhitectural rustic românesc, cu pridvor, cerdac, pe două nivele, are opt camere (şase la parter, două la etaj).
Aici, se păstrează mobilierul, cărţile din biblioteca scriitorului, revistele vremii şi obiectele ce au aparţinut scriitorului. De asemenea, aici se păstrează şi testamentul scriitorului, în care el roagă pe soţia sa să-i ardă toate manuscrisele şi dispune cum să se împartă averea între cele două fiice ale sale, Ana G. Grigorescu, Margareta Ştefănescu şi soţia sa. Doreşte să fie înmormântat în satul Dragosloveni ,,în cea mai desăvârşită tăcere şi simplitate”.
La parterul casei, se află salonul, cu mobilier specific vremii de atunci, cu tablouri de N.Grigorescu pe pereţi. Aici, se află un act prin care se permitea soţiei lui Vlahuţă să aducă de la Paris 22 de tablouri ale lui N.Grigorescu (pentru Muzeul Naţional din Bucureşti).
La muzeu, sunt expuse ediţii princeps, volume cu dedicaţii, precum şi volumele ,,Nuvele”(1886), ,,Poezii”(1887), ,,Din goana vieţii”(1892), romanul ,Dan”, ,,În vâltoare”(1896), ,,Clipe de linişte” 1899. Camera de odihnă a scriitorului este în stil popular naţional. În exterior, există un cerdac, de unde scriitorul privea spre dealurile înconjurătoare (în momentele de relaxare).
În camera cu biroul de lucru al scriitorului, se află covorul cu motive româneşti, biblioteca, o serie de reviste, precum ,,Viaţa”(1893), ,,Sămănătorul”, ,,Viaţa românească”, ,,Universal”. Al. Vlahuţă conduce şi publicaţia antologică de literatură ,,Scriitori români”, iar mai târziu colaborează şi la ,,Dacia”.
Al. Vlahuţă a scris şi volumul de monografie lirică intitulat ,,Pictorul N.I.Grigorescu”, intenţionând să scrie şi o monografie a lui I.L.Caragiale și avea de gând să scrie partea a doua la romanul ,,Dan”, dar nu a mai reuşit să facă acest lucru.
În această casă, vizitatorii pot vedea obiecte personale ale scriitorului, inclusiv manuscrise, scrisori și primele ediții ale lucrărilor sale, ce oglindesc perioada prolifică a carierei sale literare. Aceste artefacte sunt aranjate astfel încât să ofere o călătorie prin timp, din copilăria sa dificilă până la recunoașterea sa ca figură literară principală, punând în lumină modul în care experiențele personale au modelat universul său narativ.
Vizitând acest loc, se poate simți aproape palpabil cum ecoul vremurilor trecute și prezența scriitorului încă bântuie prin camerele modeste, oferind o perspectivă rară asupra vieții rurale care a fost cândva pulsul României literare și culturale.
