Casa memorială Constantin Brâncuşi se află în satul Hobița, judeţul Gorj, locul în care marele sculptor român s-a născut. Casa-muzeu este inclusă pe lista monumentelor istorice româneşti, însă nu este adevărata casă în care s-a născut Brâncuşi.
Atunci când tatăl lui Constantin Brâncuşi a murit, acesta a lăsat proprietăţile sale moştenire fiului cel mic. Cu toate acestea, cele care au rămas în casă au fost mama sculptorului şi una din surori, Eufrosina.
După ce mama lor a murit, pentru că nu exista un testament, fraţii s-au gândit să îşi împartă averea într-un mod inedit – au făcut bileţele cu fiecare lucru de preţ, le-au pus într-o căciulă şi apoi a extras fiecare.
Astfel, Constantin a primit terenul pe care a fost construită mai târziu Casa memorială Constantin Brâncuşi, iar sora sa a rămas cu casa în care acesta s-a născut. Astăzi, casa natală se află la doar 100 de metri mai jos de muzeu.
Casa în care se află muzeul este un adevărat exemplu de arhitectură populară de la sfârşit de secol al XIX-lea. Atunci când autorităţile comuniste au venit cu ideea înfiinţării unui muzeu dedicat sculptorului, ei au vrut să îl facă în casa natală, însă nu au reuşit să o cumpere.
Astfel, au căutat în împrejurimi o casă care să se asemene cu cea natală şi pe care să o amplaseze pe terenul deţinut de artist – au găsit casa unui prieten foarte bun al tatălui lui Brâncuşi, sculptor şi el.
Ideea înfiinţării Casei memoriale Constantin Brâncuşi a apărut încă din anii 1960 – în 1967, Regiunea Oltenia a elaborat un proiect prin care se organiza acest muzeu. Un an mai târziu, România s-a reorganizat din punct de vedere teritorial, astfel că ideea a fost preluată de judeţul Gorj. Muzeul a fost înfiinţat în anul 1971 de Elena Udrişte, un muzeograf şi, mai târziu, director al Muzeului Judeţean Gorj.
Casa memorială Constantin Brâncuşi este alcătuită din camera de dormit, celarul şi cunia. Celarul reprezintă cămara, este singura cameră din casă în care tavanul nu e drept şi din ea se urcă în pod. Cunia este denumirea dată bucătăriei, locul în care nu doar se gătea, ci se şi mânca, membrii familiei adunându-se toţi în jurul unei mese.
Interesantă e arhitectura casei şi detaliile acordate unor elemente ca stâlpii prispei sau uşa cămării. De altfel, uşa de la celar este una tipic tradiţională atât pentru zonele din sudul munţilor, cât şi pentru satele din Transilvania.
Modestul muzeu cuprinde obiecte care reflectă atât viaţa lui Brâncuşi, cât şi activitatea sa artistică – fotografii, cărţi, documente sau scrisori. De asemenea, în fiecare cameră pot fi văzute piese de mobilier autentice, datate de la începutul secolului al XX-lea.
Mulţi dintre cei care vin să viziteze Casa memorială Constantin Brâncuşi vor să vadă şi casa natală a sculptorului, însă rămân uimiţi când văd că, deşi este şi ea monument istoric, se află într-o stare jalnică. Casa nu mai are acoperiş, deoarece Primăria l-a luat şi l-a depozitat într-o magazie, de frica hoţilor.
Autorităţile dau vina una pe alta atunci când vine vorba de o eventuală restaurare, însă aceasta nu poate fi realizată decât cu avizul Ministerului Culturii, aviz care se lasă aşteptat. Până când se va lua o decizie, cel mai probabil nu va mai rămâne nimic din casă, pentru că bârnele care au mai rămas în picioare se degradează pe zi ce trece.
În anul 2002, artistul Florin Codre a vrut să cumpere această casă şi să o mute la Bucureşti, însă autorităţile s-au opus acestui lucru.
Casa memorială Constantin Brâncuşi poate fi vizitată de marţi până duminică, între orele 9 şi 17. Accesul se face pe DN 67 D şi apoi pe drumul judeţean care leagă Târgu-Jiu de Baia de Aramă.
Reconstrucția casei a fost făcută cu o atenție deosebită la detalii, utilizând materiale și tehnici tradiționale specifice zonei Gorj. Acest detaliu contribuie la autenticitatea experienței de vizitare, transportând vizitatorii înapoi în timp, în perioada copilăriei lui Brâncuși.
Un aspect remarcabil al casei este atelierul reconstituit, unde vizitatorii pot vedea unelte similare cu cele folosite de Brâncuși. Această zonă oferă o fereastră către procesul creativ al artistului, subliniind importanța muncii manuale în dezvoltarea talentului său.
