Casa memorială „Tudor Vladimirescu” se află în comuna Vladimir, judeţul Gorj, fiind un muzeu dedicat unuia dintre cei mai cunoscuţi revoluţionari români. Casa memorială, declarată monument istoric, înfăţişează obiecte şi documente legate de viaţa acestui conducător revoluţionar.
Tudor Vladimirescu s-a născut în comuna Vladimir, într-o familie simplă, de moşneni. Cu toate acestea, părinţii săi au făcut tot posibilul ca cei trei copii ai familiei, Tudor, Constandina şi Papa, să înveţe carte. Astfel, Tudor a învăţat de mic să scrie şi să citească de la preotul din sat, iar apoi a învăţat limba greacă, profesor fiindu-i un boier aromân, care l-a învăţat şi arta negoţului. Boierul l-a ajutat să devină un negustor de vite cunoscut, averea sa crescând cu ochii pe măsură ce anii treceau.
Renumele său a ajuns şi la urechile domnitorului Constantin Ipsilanti, care l-a însărcinat cu formarea unei mici oşti care să apere Oltenia de turci. Pentru că a făcut o treabă bună, Tudor Vladimirescu a fost numit, pe rând, comis, vătaf de plai şi sluger. A intrat în rândurile pandurilor, cu care a participat la războiul ruso-turc (1806 – 1812) – după încetarea războiului, țarul Alexandru al Rusiei l-a decorat cu Ordinul Sf. Vladimir.
A fost dintotdeauna preocupat de probleme politice, organizând Revoluţia de la 1821, în urma căreia regimul fanariot a fost înlăturat. Revoluţia a început pe data de 23 ianuarie, când a fost citită Proclamaţia de la Padeş. Acţiunile sale au inclus fortificarea mănăstirilor Strehaia, Tismana şi Motru, dar şi organizarea unui tabere de instruire la Ţânţăreni.
După ce a trecut cu oastea sa prin Slatina şi Bolintin, pe 21 martie se instalează în Bucureşti. Lumea l-a primit cu braţele deschise, făcându-l chiar conducător şi numindu-l „Domnul Tudor”. Însă dorinţa lui arzătoare de a elibera țara de eterişti îi aduce şi moartea: în noaptea 27 – 28 mai, revoluţionarul este omorât de ofiţerii lui Alexandru Ipsilanti.
Deşi a avut un destin tragic, Revoluţia de la 1821 a lui Tudor Vladimirescu a fost una dintre primele acţiuni luate pentru renaşterea naţională a României. În anul 1932, Liga Naţională a Femeilor Române din Gorj, care era condusă atunci de Aretia Tătărescu, intervine pe lângă autorităţile române pentru a inaugura Casa memorială „Tudor Vladimirescu”. Casa ţărănească în care se află muzeul a fost proiectată de Iuliu Doppelreiter, care a avut ca model o schiţă a casei în care s-a născut şi a copilărit revoluţionarul.
Casa memorială „Tudor Vladimirescu” nu are decât două camere şi un pridvor de lemn, însă, deşi de dimensiuni modeste, reuşeşte să refacă atmosfera de acum două secole, de pe vremea celui căruia îi este închinat muzeul. Cele două odăi sunt mobilate cu piese tradiţionale, iar din loc în loc se află documente şi obiecte care au avut legătură cu activitatea şi viaţa revoluţionarului. Muzeul poate fi vizitat de marţi până duminică, între 9 şi 17, iar străinilor le este asigurat ghidajul atât în engleză, cât şi în franceză.
