Iasul, oras al culturii romanesti, este locul pe unde au trecut mari scriitori ai timpului (pastrandu-se o serie de case ale acestora). O astfel de casa este cea care a fost a lui Vasile Pogor – cunoscuta sub numele ,,Casa cu ferestre luminate” (a fost prima dintre casele particulare din Iasi iluminata electric) sau ,,Casa Junimii”.
Azi, in Casa Vasile Pogor este sediul central al Muzeului Literaturii Romane din Iasi. Casa Vasile Pogor a fost construita in anul 1850, de vornicul Vasile Pogor si sotia sa Zoe Pogor. Aceasta data se afla inscriptionata cu litere chirilice pe o piatra hexagonal: ,,V.Pogor 1850 si sotia sa Zoe”.
Casa Vasile Pogor a fost loc de intalnire pentru intelectualitatea Iasiului, sediul Societatii literare ,,Junimea” (1863) si al revistei ,,Convorbiri literare” (1867). Busturile celor care au intemeiat Societatea literara ,,Junimea”: Titu Maiorescu, Vasile Pogor, Iacob Negruzzi, Th.Rosetti si P.P.Carp se gasesc in curtea muzeului si au fost realizate de sculptorii: Ieftimie Barladeanu, M.Onofrei, Vl.Florea, Dan Covataru, C.Basarabi.
La ,,Junimea” veneau: M.Eminescu, I.Slavici, V.Alecsandri, I.Creanga, I.L.Caragiale, V.Conta, N.Gane, C.Meissner, A.D.Xenopol s.a. – busturile lor sunt asezate de o parte si de cealalta a aleii ce duce spre casa. Autorii acestor busturi sunt sculptorii: Vasile Condurache, R.P.Sette, Ion Buzdugan, Gr. Barnabas, M.Cujba, Rudolf Kocsis.
Vasile Pogor, vinde casa si parcul inconjurator Mariei Moruzzi Cuza – mama lui Gh.I.Bratianu (fiul lui Ion I.C.Bratianu, care era pe atunci prim ministru al Romaniei si infaptuitor al Marii Uniri de la 1848). Dupa anul 1906, casa suporta modificari.
Dupa Al Doilea Razboi Mondial, Casa Vasile Pogor a fost sediul diferitelor institutii, apoi a fost restaurata in vederea amenajarii aici a Muzeului de Literatura din Iasi, inaugurat la 26 decembrie 1972.
Cladirea destinata muzeului are 12 incaperi. O prima parte din muzeu ne prezinta imaginea celor doi proprietari ai casei: Vasile Pogor si Ghe.Bratianu. O alta parte a muzeului ilustreaza momentul de inceput al literaturii romane moderne. Sunt expuse diverse opere: ,,Letopisetul Tarii Moldovei” de Nicolae Costin (fiul lui Miron Costin) – in copia lui Al.Beldiman (1825), ,,Henriada” de Voltaire (traducere de Vasile Pogor, 1838), ,,Gramatica” de I.Vacarescu (Viena, 1787), ,,Jucaria norocului” (Iasi, 1816, tradusa de Lazar Asachi – tatal lui Ghe.Asachi).
O alta parte a muzeului se refera la perioada pasoptista si unionista, cu personalitati si opere literare grupate in jurul revistei ,,Dacia Literara”, ca de ex.: ,,Maria Tudor”, ,,Angelo, tiranul Padovei” de Victor Hugo (tradus de C.Negruzzi, Iasi 1837), ,,Aprodul Purice” de C.Negruzzi, Iasi 1837, ,,Almanah de invatatura si petrecere” de Mihail Kogalniceanu (Iasi 1844), ,,Letopisetele tarii Moldovei” (Iasi, 1845-1852), si ,,Histoire de la Dacie, des Valaques Transdannbiens et de la ,,Valachie” (M.Kogalniceanu, Berlin 1854). De asemenea, si perioada interbelica prin scriitorii Eusebiu Camilar si George Bacovia – apare la muzeu, dar si perioada Garabet Ibraileanu, sala Mihail Sadoveanu, Nicolae Labis, Cezar Petrescu, Alexei Mateevici, Calistrat Hogas.
O alta zona din muzeu prezinta ,,Junimea” (fondarea sa), revista ,,Convorbiri literare” – din primul an de aparitie (1867-1868), si cateva numere ale revistei cu debuturile marilor scriitori de la ,,Junimea” – cei clasici precum: M.Eminescu, I.Creanga, I.L.Caragiale, I.Slavici, sau editii mai rare precum: ,,Critice” de Titu Maiorescu (1874) si care a apartinut lui Theodor Burada (junimist) si prima editie a cartii ,,Poesii” de M.Eminescu (Bucuresti, 1884).
Obiectele expuse aici, in Salonul ,,Junimea”, redau atmosfera de epoca de atunci: intr-un colt ,,grupul celor noua” condus de Nicu Gane, iar in alt colt ,,Caracuda”: tinerii scriitori de la ,,Junimea” mai modesti, care vorbeau putin si asteptau cu nerabdare cafeaua, ceaiul si cozonacul.
Aici sunt expuse obiecte de epoca, originale care au apartinut lui: Iacob Negruzzi, Nicolae Culiani, T.Maiorescu, Duiliu Zamfirescu, I.M.Melik, o tapitesie realizata la Viena in sec. al XIX-lea, un pian Steinway, oglinda de cristal a lui I.L.Caragiale, ceasul si inelul lui M.Eminescu.
Casa Vasile Pogor prezinta si o zona a revistei ,,Viata romaneasca” cu renumita ,,Masa Umbrelor”. O sectiune importanta din muzeu este cea dedicata literaturii romane din Basarabia si Bucovina, apoi cea contemporana (reprezentata iconografic, cu editii rare, manuscrise originale si obiecte ce au apartinut scriitorilor).
O scara din interiorul Casei Vasile Pogor duce spre salonul ,,Junimii”. Societatea ,,Junimea” a functionat in Casa Pogor in perioada 1863-1885, sub deviza ,,intra cine vrea, ramane cine poate” (V.Pogor).
Muzeul are si o cladire alaturata, unde sunt catacombele (pivnitele) Casei Vasile Pogor, ce au fost restaurate intre anii 1993-1994, – amenajate pe doua nivele (din sec. XVIII-lea si al XIX-lea). Lucrarile de renovare a subteranelor au fost terminate in anul 1994.
In prezent, in Casa Vasile Pogor isi desfasoara activitatea ,,Clubul cultural ,Junimea ‘90”, care gazduieste activitati diverse organizate de Muzeul Litaraturii Romane din Iasi, precum: conferinte in cadrul serilor culturale ale revistei ,,Dacia literara” (reeditata de Muzeul Literaturii), cenaclul literar ,,Junimea”, simpozioane, aniversari, intalniri cu scriitorii romani si straini, comemorari ale personalitatilor culturale, prezentari de carte si reviste literare, expozitii de arta, recitaluri de muzica si poezie.
.){kind=link}