Castelul Banloc este un deosebit monument istoric din localitatea Banloc, judeţul Timiş. Dacă în vremuri de mult apuse era o clădire impunătoare, astăzi nu este decât încă una dintre clădirile istorice lăsate în paragină de autorităţile române.
Castelul inițial a fost construit de către unul din paşii Timișoarei, în jurul anilor 1550. Structura ridicată în mijlocul unei păduri, la 50 de kilometri distanţă de oraşul bănăţean, a servit drept reşedinţă acestui pașă până în anul 1579.
Însă Castelul Banloc, cel pe care îl putem vedea şi astăzi, a fost construit tocmai pe temelia vechiului ansamblu. Contele Lazăr Karatsonyi a fost cel care l-a ridicat, în anul 1793, toate ornamentele apărând în decursul secolului al XIX-lea şi în primii ani ai secolului XX.
După ce a trecut prin evenimente mai puţin fericite, cum ar fi devastarea de către sârbi, Castelul Banloc a fost luat de către Elisabeta de România, care a făcut din el un castel demn de familia regală. Elisabeta a fost fiica cea mare a Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria şi sora lui Carol al II-lea.
A fost denumită “una dintre cele mai ciudate prinţese din Regatul roman”, devenind regina Greciei în anul 1922. Însă câţiva ani mai târziu divorţează de George al Greciei şi revine în România, până când este nevoită să părăsească ţara împreună cu toţi membrii familiei.
Restul vieţii l-a petrecut în exil, la Cannes, într-un apartament. Elisabeta de România a cumpărat domeniul de la Banloc pentru că era deranjată de relaţia fratelui ei cu Elena Lupescu, însă nu ar fi vrut să se certe cu el pe această temă. Aşa că strânge bani din renta viageră pe care o avea şi cumpără Castelul Banloc de la un grof din Banat. Aici, se retrage până când este nevoită să părăsească România.
Elisabeta renovează Castelul Banloc, care capătă acum un farmec aparte. În câteva scrieri se menționează că încăperile erau încărcate cu obiecte valoroase: antichităţi, tablouri aparţinând stilului rococo, sculpturi din marmură şi chiar o mumie din Egipt.
Mai mult, Palatul Elisabeta din Bucureşti are decoraţiuni asemănătoare, pentru că prinţesa a fost atât de impresionată de piesele de mobilier găsite în Timiş, încât a avut grijă ca celălalt palat să fie amenajat în acelaşi stil.
Castelul Banloc a fost construit în stil renascentist, având planul în forma literei “U”. Este alcătuit din demisol, parter, etaj şi mansardă. Faţada avea un atic pe care stătea la loc de cinste blazonul de piatră al celor din familia Karatsonyi.
Blazonul a rămas aici şi când Elisabeta de România s-a mutat, fiind îndepărtat după plecarea ei. Ferestrele podului prezentau caracteristici ale stilului baroc şi puteau fi observate motive heraldice, inspirate de mitologia greco-romană.
Din păcate, comuniştii au avut grijă să îndepărteze acest rafinament şi au transformat ferestrele în două deschideri banale. Intrările în demisolul clădirii sunt la fel de interesante ce celelalte detalii din ansamblu: fiecare are o sculptură în relief cu altă tematică, în funcţie de utilitatea pivniţelor. De exemplu, sculptura de la intrarea în pivniţa în care se păstra vinul înfăţişează un ciorchine de strugure pe care Amor îl dă unei femei.
Ca orice reşedinţă regală ce se respectă, şi Castelul Banloc a beneficiat de un parc. Acesta a fost şi el inspirat de parcurile din Anglia: era prezentă o grădină în stil romantic, statuile mitologice stăteau la loc de cinste, iar spaţiile florale erau amenajate în spaţii perfect geometrice.
Era unul dintre cele mai frumoase parcuri din Banat, primind de multe ori titulatura de “parc de toată frumuseţea” atunci când se aducea vorba despre el.
Din păcate, exilul familiei regale a însemnat şi lăsarea Castelului Banloc în paragină. Regina a putut să ia puţine lucruri cu ea, aşa că cele mai multe dintre lucrurile de valoare de aici au ajuns ori la Muzeul Banatului, la Bucureşti ori au fost furate. În doar câteva luni, se puteau vedea deja primele stricăciuni: sera cu flori şi legume a dispărut, iar uzina electrică şi gheţăria au fost distruse.
Statuile din parc au fost vandalizate, iar cărţile şi documentele din arhivă şi bibliotecă au fost incendiate. Castelul a fost dat în folosinţă Gospodăriei Agricole de Stat, Ocolului Silvic şi apoi a fost transformat, pe rând, în casă de bătrâni, orfelinat şi şcoală.
În anul 2009, Castelul Banloc a fost cedat Mitropoliei Banatului care intenţionează să îl transforme într-un centru ecumenic. S-a sperat ca o finanţare europeană să sară în ajutorul clădirii istorice, însă banii s-au lăsat aşteptaţi.
Grădinile odată îngrijite ale castelului sunt acum acoperite de buruieni, iar ceea ce era cândva un loc de adunare și festivități este acum doar un teren părăsit. Natură încearcă să reclame ceea ce omul a abandonat, dar frumusețea arhitecturală rămâne vizibilă chiar și prin neglijare.
Interiorul castelului, cu sălile sale vaste și scările de marmură, păstrează încă urmele decorațiunilor luxoase care odinioară împodobeau aceste spații. Detaliile sculpturale și frescele care încă pot fi văzute printre dărâmături oferă o fereastră spre trecutul opulent al castelului.