Castelul Bethlen din Arcalia (comuna Şieu-Măgheruş) este unul din cele mai interesante castele din Transilvania, acest lucru datorându-se arhitecturii sale inedite. Castelul se află în administraţia Universităţii Babeş – Bolyai din Cluj Napoca, interiorul său fiind sediul Centrului Regional al Francofoniei.
Castelul se află la aproximativ 20 de kilometri de Bistriţa, pe DN 15A, ruta Bistriţa – Reghin. Încă de la prima vedere, castelul, care se află într-o stare de conservare foarte bună, impresionează ochiul privitorului prin forma sa – este singurul edificiu ridicat în stil mauro-bizantin de pe teritoriul Transilvaniei.
Întregul domeniu de la Arcalia este deosebit, castelul fiind înconjurat de un parc dendrologic pe suprafaţa căruia se găsesc specii de plante specifice României, dar şi plante rare şi exotice, precum salcâmul japonez, bradul argintiu sau molidul caucazian. Parcul este împărţit pe mai multe sectoare, acestea fiind delimitate de aleile principale.
Castelul Bethlen şi parcul dendrologic au o suprafaţă totală de 16 hectare, suprafaţa demnă de o familie de nobili cum a fost familia Bethlen. Din păcate, atunci când a avut loc naţionalizarea, comuniştii au incendiat arhivele aceste familii, astfel că nu se mai cunosc prea multe amănunte despre ea. Se ştie însă că nobilii au mai construit două castele în Transilvania – unul la Baclean şi unul la Șieu-Cristur.
Castelul Bethlen din Arcalia a fost construit în anul 1850, jucând rolul de reşedinţă. În anul 1947, când comuniştii au naţionalizat toate castelele şi clădirile de preţ din România, rolurile edificiului au servit pretenţiilor autorităţilor statului român.
Astfel, după ce au fost furate toate obiecte de preţ şi incendiate cele considerate fără valoare, în interiorul castelului s-au amenajat, pe rând, magazinul sătesc, staţiunea de maşini agricole şi tabăra de creaţie pentru pionieri.
Salvarea edificiului a venit în anul 1963, când a fost preluat de Universitatea Babeş – Bolyai din Cluj-Napoca. Universitatea a amenajat în Castelul Bethlen Centrul de Cercetări Biologice şi Geologice, iar timp de 30 de ani castelul se umplea vara de studenţi, care veneau pentru practică.
Astăzi, edificiul este în continuare în proprietatea Universităţii, însă în el funcţionează Centrul Regional al Francofoniei. Acest centru se ocupă cu diverse cursuri, simpozioane şi seminarii ştiinţifice, tabere de creaţie şi expoziţii.
Sălile din Castelul Bethlen sunt folosite în scop educativ, fiecare dintre ele având un rol precis. Sala de conferinţe are o suprafaţă de 80 m² şi poate găzdui 70 de oameni. Există şi o sală de lectură, dar şi una pentru seminarii, în care pot participa simultan în jur de 25 de persoane.
Nu în ultimul rând, în castel se află şi o bibliotecă, în rafturile căreia se găsesc câteva volume rare. Aşadar, edificiul este un loc ideal pentru cei care vor să organizeze conferinţe sau diverse discuţii. Nu în ultimul rând, castelul dispune de camere de cazare pentru cei care vin să participe la evenimentele ţinute aici, dar şi de o cantină.
În anul 2009, Universitatea a fost dată în judecată de Atzel Ferenc, un presupus moştenitor al familiei Bethlen. Acesta a cerut ca judecătoria să anuleze actul de proprietate al Universităţii din Cluj-Napoca şi să îi fie retrocedat castelul, pe motiv că este o rudă îndepărtată a familiei nobiliare. Cu toate acestea, el nu a putut să dovedească cele afirmate, astfel că procesul nu a început până acum.
Din păcate, fiind proprietate privată, Castelul din Bethlen nu poate fi vizitat. Cu toate acestea, accesul în parcul dendrologic nu este interzis, astfel că vizitatorii pot admira speciile exotice, dar şi exteriorul edificiului.
Interiorul castelului este la fel de impresionant ca exteriorul, fiind bine conservat și utilizat pentru promovarea limbii și culturii franceze în regiune. Acesta găzduiește evenimente, conferințe și ateliere care sprijină schimburile culturale și educative între România și spațiul francofon.
Pe lângă rolul său educativ, Castelul Bethlen din Arcalia este un punct de atracție pentru turiștii care vizitează Transilvania, oferindu-le o ocazie de a explora o piesă arhitecturală rară și de a înțelege impactul cultural al francofoniei într-o regiune predominant românofonă.
