Castelul Cernovici (Csernovics) este un monument istoric naţional din localitatea Macea, judeţul Arad. Castelul se află aproape la graniţa cu Ungaria şi este înconjurat de o grădină botanică deosebită.

Castelul a fost construit de familia nobiliară Cernovici (Csernovics), de origine sârbă. Membrii acestei familii au primit, în anul 1720, titlul nobiliar din partea Imperiului Austriac, iar odată cu acest titlu le-au fost dăruite şi o serie de proprietăţi, printre care şi domeniul de la Macea. Patru ani mai târziu, Mihai Cernovici începe construcţia unei reşedinţe nobliare, lucrările finalizându-se chiar în 1745, când acesta moare – reşedinţa construită este astăzi partea de est a castelului. Familia Cernovici începe să devină din ce în ce mai importantă în Transilvania – soţia lui Mihai cumpără încă două domenii, iar nepotul său va fi făcut grof (conte).

La începutul secolului al XIX-lea, domeniul de la Macea era deţinut de Pavel Cernovici. Acesta s-a retras pe domeniu imediat după ce s-a însurat a doua oară şi a început extinderea Castelului Cernovici, amenajând şi o grădină în jurul edificiului. Grădina şi-a îmbogăţit repede colecţia de plante rare, datorită lui Petru, fiul lui Pavel Cernovici, care călătorea deseori în Orientul Apropiat.

Pe lângă excursiile exotice, Petru Cernovici avea şi pasiunea jocurilor de noroc – într-o seară, în timp ce se afla la o partidă de cărţi, a pus la bătaie Castelul Cernovici şi l-a pierdut. Aşa a ajuns edificiul la familia Karolyi, o altă familie nobiliară influentă. În anul 1862, Gyorgy Karolyi extinde castelul, aducându-l la forma pe care o are şi astăzi. Ideile lui au fost influenţate de castelele franceze, foarte apreciate la acea vreme. Grădina înconjurătoare a fost mărită şi ea, domeniul de la Macea devenind unul dintre cele mai frumoase domenii transilvănene.

Blazonul familiei Karolyi

Ultimul proprietar nobiliar al Castelului Cernovici a fost Gyula Karolyi, care a renunţat să se mai ocupe de castel, iar în anul 1920 a plecat în Ungaria. În anul 1939, castelul şi domeniul sunt cumpărate de un medic, Adam Iancu din Curtici. Însă acesta pierde proprietatea nouă ani mai târziu, în urma naţionalizării. Comuniştii l-au folosit în mai multe scopuri: sediu CAP, orfelinat, şcoală pentru copii cu dizabilităţi sau azil pentru persoane nevăzătoare.

La un an după căderea regimului comunist, Castelul Cernovici a fost închiriat de Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, alături de grădina botanică. Însă, până ca aceasta să preia domeniul, castelul a fost vandalizat de localnici: aceştia au furat uşile, fesrestrele, chiar şi ţevile şi cablurile din pereţi. Grădina a avut şi ea de suferit, fiind folosită pe post de loc de păscut de către ciobani. Astăzi, lucrurile s-au schimbat, domeniul fiind într-o stare foarte bună, mai ales că universitatea a reuşit să îl cumpere.

Având în vedere că a fost construit în mai multe etape, Castelul Cernovici nu are un stil propriu, ci este un melanj de stiluri: parterul şi intrarea principală aparţin barocului târziu, turnuleţele sunt bizantine, iar alte părţi sunt gotice. Pe terasa de deasupra intrării, se poate vedea blazonul Karolyi, flancat de doi lei. Unii localnici cred că edificiul este bântuit, bazându-se pe existenţa unei legende. Conform ei, se pare că în castel există o cameră care nu a fost niciodată descoperită, dar din care se aude frecvent, în special după miezul nopţii, sunetul clapelor unui pian. Se spune că cel care cântă la pian este primul proprietar din familia Karolyi, al cărui suflet a rămas prins în camera negăsită.

În ceea ce priveşte grădina botanică a Castelului Cernovici, aceasta are o suprafaţă de 20 de hectare. Amenajarea ei a fost începută de Mihai Cernovici, iar atunci când a cumpărat domeniul, ea avea doar jumătate din suprafaţa pe care o are azi. Pe măsură ce timpul trecea, parcul devenea din ce în ce mai frumos: a fost construită o fântână, a fost amenajat un teren de tenis, s-au amenajat noi alei, iar gradina avea şi o mică populaţie de fazani. Lucrurile s-au schimbat începând cu anul 1935, când grădina a început să fie distrusă, multe dintre plante dispărând.

Una dintre aleile grădinii botanice

Raza de speranţă a venit atunci când Universitatea „Vasile Goldiș” a închiriat Castelul Cernovici şi grădina. Universitatea a contribuit la numirea parcului „grădină botanică”, iar astăzi aceasta este formată din peste 2.500 de specii de arbori, arbuşti, ierboase şi alte plante. Grădina este împărţită pe sectoare: un sector de 10 hectare este destinat publicului, în timp ce celelalte sectoare sunt destinate cercetărilor ştiinţifice. Pe alei, tronează busturile unor personalităţi romane, iar în sectorul copiilor, cei mici văd nişte arbuşti tunşi plastic, aceştia înfăţişând unele dintre cele mai celebre scrieri ale literaturii româneşti: „Soacra cu trei nurori”, „Mioriţa”, „Luceafărul” şi altele. Nu în ultimul rând, există şi un mic zoo, cu animale ca broaşte ţestoase, fazani, porumbei, păuni etc.

castelul-cernovici.jpg

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ