Castelul Sukosd – Bethlen se află în comuna Racoş din judeţul Braşov şi a fost o reşedinţă nobiliară. Edificiul se află într-o stare destul de bună, însă nu este atât de promovat pe cât ar trebui.

Castelul a fost ridicat în anul 1624 de către groful Istvan Sukosd. Locul a fost ales datorită poziţiei strategice: Depresiunea Racosului este apărată din toate părţile de dealuri şi există câteva treceri controlabile, care puteau fi folosite în cazul unor atacuri. Mai mult, depresiunea făcea legătura între scaunele săseşti şi cele secuieşti.

Deşi seamănă, mai degrabă, cu o cetate, Castelul Sakosd – Bethlen nu a pus accent mai mult pe funcţia de apărare, ci pe cea de locuinţă. A fost construit astfel încât să reflecte bunăstarea familiei şi să le asigure membrilor tot confortul şi luxul de care aveau nevoie. Tocmai de aceea proiectul iniţial a fost văzut ca un palat şi abia ulterior au fost adăugate fortificaţii, ca să apere edificiul de turci şi de răscoale. Aşadar, castelul a fost înconjurat de un zid de incintă rectangular, care avea bastioane circulare în colţuri.

Castelul Sukosd – Bethlen a fost construit sub influenţa Renaşterii, influență care se poate vedea atât la nivel funcţional, cât şi formal – arhitecţii care s-au ocupat de castel au preluat câteva elemente stilistice de la reşedinţele din vestul Europei. Castelul are două niveluri, fiecare cu o altă destinaţie. La parter se regăseau anexele gospodăreşti, iar la etaj erau amenajate camerele membrilor familiei, saloane şi săli festive. Etajul prezintă camere inspirate de o arhitectură populară, iar cele mai multe dintre ele aveau intrări separate.

Cele patru turnuri circulare ale colțurilor, astăzi fiind păstrate doar trei, aveau amenajate în ele saloane în care se desfăşurau diverse evenimente ori camere de locuit. Cel care iese în evidență este cel din sud-vest, în care se află bucătăria: aceasta era acoperită de o boltă, avea un coş de fum şi pereţii erau arcuiţi. În vestul castelului se găseau un parc şi câteva terenuri pe care se cultivau fructe şi legume, iar în nordul şi estul său erau grajdurile şi grădinile.

După ce groful Sukosd a murit, Castelul Sukosd – Bethlen a avut mai mulţi proprietari. În 1660, contele Peter Budai îl primeşte cadou de la principele Acaţiu Barcsai. După ce moare şi acesta, castelul este preluat de Samuel Bethlen care îşi adaugă numele în denumirea edificiului. Bethlen, care a fost comitele ţinutului Târnava Mică şi căpitanul general al ţinutului Mureş, extinde domeniul în anul 1700 şi face câteva modificări, cum ar fi construcţia turnului de deasupra intrării.

Castelul Sukosd – Bethlen nu a fost folosit de către acest comite drept reşedinţă permanentă, ci ca un fel de casă de vacanţă, unde, uneori, poposeau şi diverşi ofiţeri. Familia Bethlen l-a avut în posesie timp de 200 de ani, până în anul 1873, când castelul este luat de contele Samuel Ferenc Teleki. Acesta ajunge apoi la fiul său, iar în 1903 devine proprietatea comunei Racoş. Comuna a cumpărat atât castelul, cât şi moşia şi, astfel, satul s-a extins până lângă castel.

Secolul XX nu a fost neapărat de bun augur pentru Castelul Sakosd – Bethlen, pentru că a fost folosit pentru diverse scopuri, care au accentuat degradarea lui. A fost grajd, apoi depozit pentru grâne, a fost folosit şi de C.A.P., iar unul dintre bastioane s-a transformat în staţie de pompieri. Arhitectura a avut şi ea de suferit – în anul 1945, zidul principal a fost spart pentru a crea un drum pentru maşinile de gunoi, iar cutremurul din 1977 a avariat serios întreaga structură.

Deşi la începutul anilor ’90 au fost începute o serie de lucrări de restaurare, acestea nu au fost finalizate. Castelul Sakosd – Bethlen nu se află într-o stare foarte bună, acesta fiind şi motivul pentru care nu mai este deloc folosit. Rămâne, însă, simbolul comunei, iar cei de aici încearcă din răsputeri să schimbe lucrurile şi să îi redea edificiului strălucirea.

castelul-sukosd-bethlen.jpg

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ