Castelul Vlad Ţepeş din Bucureşti este un edificiu istoric mai puţin cunoscut, deşi se află în capitala ţării şi lângă unul dintre cele mai vizitate parcuri din oraş, şi anume Parcul Carol. Mai precis, castelul se află pe strada Candiano Popescu, numărul 6. Din păcate, cei care vor să vadă acest frumos monument o pot face doar de două ori pe an: de Ziua Eroilor (sărbătorită în acelaşi timp cu Înălţarea Domnului) şi de Ziua Armatei (25 octombrie).

Castelul nu a mai beneficiat de vreo lucrare de restaurare din anul 1990, iar vizitele pot fi destul de periculoase, deoarece scările sunt înguste şi luminate prost, acest lucru putând duce la incidente grave. Cu toate acestea, cei care reuşesc să urce scările din lemn, spiralate şi ajung pe platforma turnului sunt copleşiţi de frumuseţea peisajului: de pe turn se vede atât Parcul Carol, cât şi întregul oraş Bucureşti.

Castelul Vlad Ţepeş din Bucureşti a fost construit în anul 1906, fiind o copie fidelă a cetăţii domnitorului de la Poenari. Ridicarea lui a celebrat 40 de ani de domnie a regelui Carol I, iar regele l-a închinat sângerosului voievod, pentru că a fost un fan înfocat al lui. Edificiul a fost inaugurat în cadrul Expoziţiei Generale a României, care a avut scopul de a arăta străinilor progresul pe care România l-a făcut între anii 1866 şi 1906.

Arhitecţii care s-au ocupat de proiect au fost Ştefan Burcuș şi V. Ștephănescu, iar castelul a avut, iniţial, un rol pragmatic. Carol I a vrut ca turnul înalt de 23 de metri să fie un turn de apă, care să alimenteze expoziţia, însă arhitectura clădirii nu a permis ca acest lucru să se întâmple. Aşa că arhitecţii au venit cu o soluţie ingenioasă şi au montat un rezervor cu o capacitate de 200 m3 chiar în turn. Cu toate acestea, rezervorul nu a funcţionat niciodată.

Turnul este susţinut de un contrafort masiv, care are ca terminaţie un pridvor din lemn. În dreapta lui, se află un zid din piatră, crenelat, care se termină în colţ cu un alt turn, dar cu dimensiunile mai mici. Clădirea a fost toată învelită în piatră şi în cărămidă roşie, ceea ce îi face pe unii să afirme că roşul face referire la faptul că domnitorului îi plăcea să verse sânge.

După acest eveniment, Castelul Vlad Ţepeş din Bucureşti a început să ţină expoziţii cu obiecte de artă. Familia regală venea des aici, pentru a admira în special tablourile cu teme religioase. Apoi, edificiul a fost folosit în mai multe scopuri. În anul 1914, fizicianul Emil Giurgea a avut în interiorul castelului un laborator, de unde efectua transmisiuni radiotelegrafice. Şase ani mai târziu, castelul s-a transformat în cazarmă, deoarece Mormântul Soldatului Necunoscut din Parcul Carol trebuia păzit de corpul de gardă.

Deşi în anul 1955 soldaţii sovietici au ajuns în Bucureşti şi au distrus mai multe locuri, acest castel a avut noroc şi a rămas intact în ceea ce priveşte exteriorul. Cu toate acestea, deşi era o construcţie măreaţă, camerele care erau pline de tablouri au fost transformate în dormitoare pentru femeile care se ocupau de amenajarea şi îngrijirea parcului. Acest lucru a avut loc în anul 1945, iar când colonelul Pompiliu Georgescu a vrut să îi fie dată o cameră aici, a fost refuzat pe motiv că “femeile muncitoare” locuiesc în castel. Din acea perioadă, există câteva relatări care menţionează faptul că multe dintre obiectele din interior aveau nevoie de reparaţii, soldaţii care au stat în el neavând grijă să păstreze totul aşa cum era.

După Revoluţie, Castelul Vlad Ţepeş din Bucureşti a fost folosit de o subunitate de jandarmi care se ocupau cu paza unor instituţii bancare din oraş. Începând cu anul 2004, edificiul a fost transformat în sediul Oficiului Naţional pentru Cultul Eorilor, unul dintre departamentele subordonate şi coordonate de Ministerul Apărării Naţionale. Castelul are un potenţial turistic uriaş, iar dacă ar fi restaurat, numărul vizitatorilor ar fi foarte mare, având în vedere cât de cunoscuţi sunt Vlad Ţepeş şi, mai ales, legenda lui Dracula.

castelul-vlad-tepes-din-bucuresti.jpg

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ