Castrul roman Pelendava se află în comuna Bucovăţ, judeţul Dolj. Denumirea sa provine de la numele vechi al oraşului Craiova, un cuvânt compus din derivatul indoeuropean „peled” (tradus prin „a curge”, „umed”) şi cuvântul dacic „dava” sau „deva” (tradus prin „aşezare”). Denumirea face referire la faptul că oraşul se află în lunca Jiului. Pelendava a fost capitala Pelilor, un trib geto-dac aflat în Câmpia Dunării. Membrii acestui trib se ocupau cu pescuitul, creşterea animalelor şi agricultură.
Castrul roman Pelendava a fost construit în secolul al II-lea, fiind atestat documentar pentru prima dată în anul 225 d.Hr., când numele său a apărut în Tabula Peutingeriana, o hartă realizată din ordinul împăratului Caracalla. În timpul împăratului Traian, castrul a fost construit dintr-un val de pământ, fiind ulterior, în timpul împăratului Hadrian, fortificat cu piatră şi cărămidă.
Aflat într-o poziţie strategică şi apărat foarte bine de garnizoană militară, castrul roman Pelendava a avut parte de o perioadă înfloritoare, lipsită de prea multe griji. Nu se cunosc exact împrejurările în care ea a fost abandonată, însă săpăturile arheologice efectuate pe teritoriul ei arată o continuitate în ceea ce priveşte aşezările umane.
Arheologii au scos la iveală multe obiecte importante din punct de vedere istoric, cea mai valoroasă fiind inscripţia din secolul al VII-lea pe care stă scris numele „Ponsiona” (adică „pod peste Jiu”). Acesta a fost un alt nume al localităţii, nume care apare şi într-unul din manuscrisele de la Biblioteca Naţională din Paris.
Castrul roman Palendava se află lângă Mănăstirea Cosuna, care, de altfel, a şi folosit piatră şi cărămidă din cosntructia romană atunci când a fost ridicată, lucru dovedit şi de pisania lăcaşului religios.
Castrul Pelendava a devenit un punct de atracție pentru istorici, arheologi și turiști, interesati de istoria profundă a regiunii Dolj. Eforturile de conservare și promovare a sitului contribuie nu doar la educația publicului, ci și la dezvoltarea turistică și culturală a zonei.