Doar pentru ca viata a aparut devreme pe Pamant nu inseamna ca acest lucru este posibil sa se intample si pe alte planete asemanatoare cu a noastra, spun unii astrofizicieni. Noul model matematic al cercetatorilor spune ca viata poate fi destul de rara in univers, ceea ce reduce entuziasmul din jurul descoperirilor recente ale planetelor asemanatoare cu Pamantul ce orbiteaza in jurul unor stele. Totusi, cat de rara este viata in univers? Estimarile existentei vietii in univers sufera de o lipsa acuta de date.
De fapt, exista doar o singura sursa de date care sa le sustina, si anume Pamantul. Nu suntem siguri nici macar daca cel mai apropiat vecin al nostru, Marte, a gazduit vreodata colonii de microbi. Totusi, pornind de la datele oferite de planeta noastra, se pare ca viata a aparut aici la cateva sute de milioane de ani dupa ce magma clocotitoare s-a potolit si a facut ca Pamantul sa fie locuibil. Acest lucru pare sa se fi intamplat devreme, avand in vedere ca dupa aceea viata a evoluat timp de 3,8 miliarde de ani si continua sa o faca.
Oamenii de stiinta iau aceste informatii si incearca sa spuna ceva legat de probabilitatea ca organismele vii sa apara si in alta parte, intr-o anumita perioada de timp, in conditiile favorabile. Modelele anterioare nu au luat in considerare in mod explicit efectul convingerilor anterioare ale cercetatorilor cu privire la rezultatul acestor studii statistice. De exemplu, o lucrare anterioara a incercat sa-si exprime ignoranta prin acordarea unei greutati egale la fiecare rata la care ar putea aparea viata. Insa alti cercetatori au aratat acum ca aceasta ipoteza dicteaza de fapt rezultatul analizei.
Probabilitati si modele teoretice
Cercetatorii au folosit metoda Bayesiana pentru a dezvalui efectul datelor asupra modelelor care prezic probabilitatea aparitiei vietii. Aceasta teorema, dezvoltata de catre matematicianul Thomas Bayes in secolul 18, combina un model teoretic cu ipoteze si date anterioare, cu scopul de a trage concluzii cu privire la probabilitatea unor anumite rezultate. Din cauza ignorantei noastre legata de conditiile importante pentru declansarea aparitiei vietii, cercetatorii au modelat originea sa ca o “cutie neagra”. Probabilitatea ca viata sa fi aparut pe o planeta este reprezentata de o distributie Poisson (acelasi tip folosit pentru a descrie dezintegrarea radioactiva) si depinde de probabilitatea costanta pe unitate de timp ca viata va aparea si durata de timp pe care o are la dispozitie viata pentru a aparea.
Fara cel putin 3,8 miliarde de ani de evolutie, oamenii nu ar fi fost pe-aici sa se intrebe daca viata este rara in univers. Acest lucru presupune ca fiintele constiente, cum sunt fiintele umane, ar aparea pe planete unde viata a aparut devreme. Cercetatorii au exprimat acest lucru prin probabilitatea ca viata apare, adaugand o dependenta de cea mai lunga intarziere posibila, care inca lasa suficient timp pentru ca oamenii sa apara, intre inceputul locuibilitatii planetei si aparitia vietii.
Cheia pentru termenul anterior din analiza Bayesiana este rata la care apare viata. Acordand fiecarei rate o probabilitate egala in prealabil, modelul a ajuns la concluzia ca viata poate aparea chiar si fara a tine cont de datele oferite de planeta noastra. In schimb, acordand aceeasi probabilitate fiecarei perioade de intarziere dintre locuibilitatea unei planete si debutul vietii, modelul a ajuns la concluzia ca viata rareori si-a facut aparitia. Desi ambele modele par sa prezinte necunoscute, acestea determina rezultatul calculelor. Cercetatorii au luat in considerare o varietate de scenarii posibile in cazul Pamantului. De exemplu, viata ar fi putut aparea la 10 milioane de ani dupa ce planeta a devenit locuibila sau 800 de milioane de ani mai tarziu. Daca viata a aparut in mai putin de aproximativ 200 de milioane de ani, atunci pare mai probabil ca rata la care a evoluat sa fie ridicata. Insa, in general, analizele sugereaza ca viata este “arbitrar de rara in univers”.
