Catedrala Ortodoxă a Reîntregirii este unul dintre cele mai importante monumente istorice ale României, fiind un simbol puternic pentru naţiunea română, având în vedere că ea s-a realizat odată cu actul de unire din anul 1918.
Catedrala Ortodoxă a Reîntregirii poartă hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi se află situată în oraşul Alba-Iulia şi, aşa cum şi numele său o spune, este o catedrală de ordin ortodox. Construcţia ei a avut loc între anii 1921 şi 1922, fiind ridicată destul de repede, având în vedere că multe alte clădiri istorice au fost ridicate în mai bine de un deceniu, iar pe lângă aceasta, arhitectura sa este impunătoare şi foarte complexă.
Catedrala este situată pe partea de vest a cetăţii din Alba-Iulia, numită şi străvechiul Apulum Roman ori Bălgradul Evului Mediu. El este conceput ca fiind o continuare a întregului aşezământ de ordin mitropolitan bălgrădean ce a fost demolat între anii 1713 şi 1714 de către habsburgi.
Catedrala Ortodoxă a Reîntregirii poartă hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, iar arhitectura sa în sine reprezintă o simbioză perfectă a ceea ce însemnau stilurile mai vechi de origine românească.
Totodată, putem spune că arhitectura catedralei este inspirată şi din biserica domnească ce se află în Târgovişte, aceasta făcând parte din curentul de ordin romantic care a fost iniţiat în arta românească chiar din ultimele decenii ale secolului XX. Acesta şi-a propus să valorifice creaţia artistică medievală care se afla la sud de Carpaţi.
În mare, planul Catedralei Ortodoxe a Reîntregirii este de tip bizantin, având o cruce înscrisă de origine greacă, aceasta aparţinând arhitectului V. Gheorghe Ştefănescu. Toate lucrările de construcţie au fost desfăşurate sub conducerea inginerului pe nume T. Eremia.
Şi ca să ne facem o imagine mai bună asupra întregii arhitecturi, vom insista puţin şi asupra detaliilor. Astfel, intrarea în cadrul bisericii se face printr-un pridvor care stă deschis, având arcadele foarte mari . Acestea sunt sprijinite pe patru coloane ce conţin capiteluri.
Pe nişele din lateral ce sunt în pridvor sunt aşezate patru placi realizate din marmură, ce conţin inscripţii care comemorează şi amintesc de cele patru mari evenimente, de o importanţă istorică majoră, şi anume: momentul în care a fost tipărit Noul Testament de către Mitropolitul Simeon Ştefan în anul 1648, momentul primei uniri ce a avut loc în anul 1600, realizată de conducătorul Mihai Viteazul, momentul martiriului lui Horea, Cloşca şi Crişan şi, nu în cele din urmă, momentul care a marcat refacerea unităţii raţiunii şi a spiritului românilor.
Naosul Catedralei Ortodoxe a Reîntregirii are o înălţime destul de impunătoare, având în vedere că este dominat şi de o cupolă centrală, fiind susţinută de către patru stâlpi de formă octogonală, aceştia fiind placaţi din marmură. În exterior, răsar grandios şi cele trei turle tot de formă octogonală, care sunt luminate, fiecare de câte opt ferestre, având un acoperiş sub formă de bulb şi, în plus, fiecare are câte o cruce din metal deasupra lui.
Iconostasul, cât şi mobilierul sau stranele sunt făcut din lemn de stejar, ele prezentând cam aceleaşi motive ce au fost decorative, având inspiraţie brâncovenească. Pictura murală este de origine bizantină şi a fost făcută conform tehnicii fresce că către Petre Ispirescu, ajutat de ucenicii săi, fiind marcată de spiritul iconografiei tradiţionale.
În cadrul cupolei centrale, stă pictat chipul lui Iisus Pantocrator, iar pe bolta absidiei din altar este pictat chipul Maicii Domnului, cât şi alte scene din viaţa biblică. De o parte şi de alta a iconostasului, sunt puse toate icoanele mai recente care îi reprezintă pe sfinţii ierarhi, şi anume pe mitropolitul Ilie Orest, pe mitropolitul Sava Brancovici, pe cuvioşii Mărturisitori Visarion Sarai şi Sofronie de la Cioara şi, nu în ultimul rând, pe Mucenicul Oprea Nicolae.
Toţi aceştia au fost canonizaţi în anul 1955 şi au ajutat la sprijinirea luptei dusă de românii din Transilvania pentru a cuceri drepturile lor, luptând şi pentru ortodoxie, lupta dusă în secolul al XVIII-lea. În părţile intrării, apar şi portretele suveranilor ce au stat la conducerea României Mari, şi anume Ferdinand I şi soţia sa, Maria, aceste portrete subliniind semnificaţia istorică a întregii biserici.
În momentul în care Catedrala Ortodoxă a Reîntregirii a fost renovată, în anul 1993, chiar la sărbătorirea a 75 de ani de la Marea Unire avut loc şi restaurarea întregii picturi cu ajutorul pictorilor Nicolae Sava, Grigore Popescu şi Dimitrie Bănică.
Catedrala Ortodoxă a Reîntregirii este înconjurată de către o incintă sub formă dreptunghiulară, având şi două pavilioane de dimensiuni foarte mari către partea de est şi încă două către partea de vest, iar către cele din vest a fost ridicată clopotniţa ce are o înălţime de 58 de metri.
Între pavilioane, sunt şi galerii de acces, acestea fiind susţinute de către coloanele şi arcadele duble. Unele au capiteluri inspirate din corint, însă cu o influenţă brâncovenească. Intrarea în această incintă se poate face pe sub turnul clopotniţei care se află pe partea de vest.
Un aspect fascinant al catedralei este modul în care fiecare element arhitectural contribuie la povestea unirii și renașterii naționale. De la vitraliile ce ilustrează scene istorice la criptele ce adăpostesc morminte simbolice, totul în Catedrala Ortodoxă a Reîntregirii este încărcat de semnificație.
În afara semnificației istorice și arhitecturale, catedrala este un punct de atracție turistic pentru vizitatorii din toate colțurile lumii. Anual, mii de turiști pășesc pragul catedralei pentru a admira frumusețea și măreția sa, făcând-o una dintre cele mai fotografiate locații din Alba-Iulia.
