Cavalerul din Madara, Bulgaria, este o sculptura unica ce infatiseaza un calaret pe calul sau, triumfand asupra unui leu pe care tocmai l-a rapus. Aceasta opera de arta a fost sculptata la inaltimea de 23 de metri, pe o stanca inalta de 120 de metri, aflata intr-o locatie pitoreasca si bogata in monumente arheologice. Calaretul este insotit de o pasare si un caine, iar calul calca in picioare leul rapus. Pe aceasta stanca se afla si o inscriptie in limba greaca, in care sunt povestite evenimentele ce au avut loc in istoria timpurie a Bulgariei.
S-au scris multe despre Cavalerul din Madara, Bulgaria, iar parerile au variat in functie de stadiile diferite in care a fost explorat acest monument. Initial, aceasta sculptura fusese datata ca apartinand perioadei antice tarzii, iar mai tarziu s-a presupus ca dateaza din perioada timpurie a Evului Mediu. In 1954, a avut loc o expeditie sub patronajul Academiei de Stiinte din Bulgaria, care a fost extreme de importanta pentru descifrarea misterelor sculpturii.
Aceasta expeditie a facut o analiza detaliata asupra sculpturii si a inscriptiei de pe stanca, si au descoperit date noi. Aceasta expeditie a confirmat ca sculptura care il reprezinta pe Cavalerul din Madara, Bulgaria, este similara cu reliefurile din Persepolis in Iran, si cu reprezentarile calaretilor din Saltovo, Soulek, Pliska si Preslav. Tot atunci sculptura a fost atribuita traditiei proto-bulgare, iar legatura cu cavalerul din Tracia a fost negata. In cadrul aceleiasi expeditii s-a mai facut o incercare de a descifra si a completa inscriptia gasita pe stanca.
Astazi, Cavalerul din Madara, Bulgaria, se poate vedea ca nu este intr-o stare prea buna. In afara de eroziunea de la suprafata, datorita proprietatilor fizico-mecanice ale rocii destule de slabute, integritatea acestei sculpturi este amenintata si de crapaturile verticale care strabat portiunea inscriptionata. Ceea ce se poate vedea clar sunt doar formele mari ale sculpturii si cateva detalii anatomice. Capul calaretului, leul si calul sunt sterse, iar pasarea ce se afla in fata calaretului si nimbul din jurul capului calaretului au ramas ascunse de ochii exploratorilor. De asemenea, si unele portiuni din inscriptie sunt sterse sau inteligibile.
Primele 10 randuri inscriptionate, cele in care se afla probabil si cheia descifrarii, sunt sterse complet. Datorita acestui fapt si a lipsei unor paralele, intreaga sculptura a fost interpretata in multe feluri si de asemenea a fost datata gresit de cateva ori. In ciuda conditiilor proaste in care se afla aceasta sculptura, exista cateva indicii care au indicat cercetatorilor in ce directie sa caute originile sale si cum sa identifice unele detalii care au fost sterse in timp.
Este foarte probabil ca aceasta lucrare din Bulgaria sa combine imagini de cult ale tracilor si ale proto-bulgarilor, care erau crescatori de cai. Traditia proto-bulgara este cea careia i se datoreaza aspectul sculpturii, marimea sa magnifica, iconografia si toate detaliile (nimbul, pasarea, scara seii, craniul folosit drept cupa). Calaretul din Tracia este posibil sa fi fost sursa din care s-a inspirat sculptorul cand a asezat cavalerul orientat spre dreapta si cand a sculptat leul, care este singura creatura din imagine ce sta asezata pe pamant.
Cat despre inscriptia gasita se crede ca nu poate fi mai veche de secolul 9. Craniul, folosit drept cupa din mana cavalerului, si inscriptia in greaca a numelui hanului Kroum, duc la cronicile bizantine in care se spune cum hanul Kroum a facut o cupa din craniul Imparatului bizantin Nicephorus I Ghenyk, care a invadat Bulgaria in anul 811 si a fost omorat aici. Aceste cronici spun de asemenea cum noul Imparat Leo V a stabilit o ambuscada la zidurile Constantinopolului si cum credulul Kroum a cazut in capcana si a fost ranit de un leu. Leul il reprezinta pe Imparatul Leo V.
Ca opera de arta, Cavalerul din Madara, Bulgaria, un apogeu in arta pagana bulgara, este acceptata ca apartinand secolului 9, o perioada in care societatea medievala bulgara a avut parte de o perioada de avant in crearea propriei culturi si arte. Acest monument reprezinta o marturie a unor schimbari culturale ce au avut loc intre popoarele asiatice, iar cultura migratoare a crescatorilor de cai nomazi merita mentionata in mod special pentru acesta.
Institutul National al Monumentelor Culturale din Bulgaria a avut intotdeauna grija de bunastarea si conservarea acestui monument, si au existat numeroase rapoarte si sugestii despre cum sa fie pastrat in conditii cat mai bune. Pana acum, posibilitatea ca acest monument sa fie dus la un muzeu a fost luata in calcul, insa nu a luat forma concreta deocamdata.
Aceasta posibilitate este tinuta insa ca alternativa, datorita faptului ca monumentul continua sa se degradeze, iar viteza stergerii detaliilor sculpturii este de 22 de milimetri in 1200 de ani. Nu pare mult, insa doar stergerea catorva detalii cum ar fi capul calaretului sau nimbul din jurul capului sau, au fost indeajuns incat sa creeze confuzie in randul cercetatorilor. In 1979, acest monument a ajuns pe lista Centrelor Patrimoniului Mondial al UNESCO.
