Limba de lemn” sau „limbajul de lemn” desemnează un fel de exprimare, în scris sau oral, uzată, „încremenită”, inexpresivă, cu formule (clichee lingvistice) „obosite”, „prăfuite”, o manieră de a spune foarte puțin, apelând la cuvinte multe și „goale” de conținut.

Denumirea aceasta – limbă de lemn – a fost utilizată pentru prima dată în anii ‘70 ai secolului trecut și impusă în anii ’80, de către franceza Françoise Thom, istoric și sovietolog, mai ales după ce aceasta a publicat volumul „La langue de bois” (Limba de lemn), în care analiza tipul de discurs comunist, încărcat de clișee. Scopul utilizării limbajului de lemn, în perioada respectivă, în țările comuniste, era acela de a da impresia comunicării între putere și popor, în realitate urmărindu-se „mascarea” realităților și un fel de uniformizare a indivizilor, și prin limbaj.

Pentru a înțelege și mai bine distincția dintre un limbaj clar și limba de lemn, este important să luăm în considerare și alte aspecte ale comunicării. De exemplu, cum se scrie corect niciun sau nici un, deseară sau diseară? Aceste întrebări ne ajută să fim mai atenți la detaliile care fac diferența între un text clar și unul ambiguu sau plin de clișee. Prin analiza acestor aspecte, ne îmbunătățim nu doar stilul de scriere, ci și capacitatea de a comunica eficient.

Și în limba română, limbajul de lemn este o „moștenire” din perioada comunistă, dar și în prezent continuă să îmbrace noi forme, sub influența limbajului politicienilor, dar și a mass-mediei, care acordă prea puțină atenție formei în care sunt transmise diversele mesaje (știri, evenimente, reportaje, interviuri etc.), fie din lipsă de profesionalism, fie din dorința de manipulare.

Iată câteva exemple de exprimare în limbaj de lemn, din vremuri mai vechi, dar și din cele actuale – cuvinte utilizate excesiv, sintagme, propoziții, fraze bombastice etc., precum: Se va acționa energic, cu hotărâre, cu promptitudine, neabătut, în vederea realizării obiectivelor propuse… / Se vor lua măsurile corespunzătoare pentru realizarea… / S-au constatat deficiențe majore în funcționarea instituțiilor statului… / Reașezarea prețurilor… (în loc de scumpiri) / Se preconizează schimbări importante în societatea românească… / Oamenii legii (în loc de polițiști)… / Din punct de vedere politic/social, guvernul a hotărât că… / Reformarea clasei politice este prioritară… / Pe eșichierul politic a mai apărut un partid… / Să gândim pozitiv și să acționăm constructiv… / Pentru viitorul României, am ales schimbarea… / Victimele accidentului au plecat pe ultimul drum… / Furtuna a lovit cu furie… / Vom propune / Vom realiza / Vom face / Vom îndeplini etc…

Citește și:  Câteva jocuri de cuvinte pentru îmbunătăţirea dicţiei

O tendință mai nouă este aceea de a transforma în limbaj de lemn aglomerarea nejustificată de anglicisme, de felul: target (în loc de țintă), meeting request (în loc de solicitare/invitație pentru o întâlnire oficială), job description (în loc de fișa postului), business plan (pentru plan de afaceri), training-uri (nu cursuri), a se focusa (în loc de a se concentra), a implementa (în loc de a executa/a face), a fi determinat în a face ceva (în loc de a fi hotărât), job (în loc de serviciu), deadline (în loc de termen limită), agreement (în loc de înțelegere/acceptare) etc.

În plus, pentru a evita limba de lemn, este esențial să ne îmbogățim vocabularul și să înțelegem contextul în care anumite expresii devin redundante sau neclare. Un aspect relevant în acest sens este utilizarea corectă a cratimei, care poate schimba semnificația cuvintelor sau a frazelor. De exemplu, cum este corect să folosim cratima în diferite contexte? Acest mic detaliu poate face diferența între o exprimare clară și una confuză. Explorând aceste nuanțe, ne îmbunătățim nu doar scrierea, ci și abilitatea de a ne face înțeleși corect.

De fapt, în orice domeniu de activitate, dacă suntem mai atenți, există pericolul de a deveni captivi într-un astfel de limbaj de lemn, când, în mod normal, ar trebui să conștientizăm, în fiecare moment, că modul în care ne exprimăm ne reprezintă, este parte din personalitatea noastră, iar limba este o realitate extrem de dinamică și stă în puterea noastră să căutăm nuanțe, sensuri, contexte care să dea viață cuvintelor, să le „desprăfuie”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.