Deşi cuvântul “struţocămilă”nu este înregistrat în niciun dicţionar al limbii române, acesta este, totuşi, prezent în limbajul actual, oral sau scris (frecvent în mass-media), în diverse contexte, utilizat cu intenţii ironice. Cei care îşi amintesc de perioada liceului ştiu, de asemenea, că, în cartea lui Dimitrie Cantemir, “Istoria ieroglifică” (studiată in şcoală), scrisă in secolul al XVIII-lea, considerată a fi primul roman românesc, politic, social, filosofic, există un personaj numit Struţocămila (boierul Mihai Racoviţă). În această scriere, Cantemir surprinde luptele pentru domnie din Tara Românească şi Moldova, el însuşi apărând ca personaj, cu numele Inorogul. Realitatea timpului respectiv este surprinsă sub forma unei ample alegorii, o satiră a moravurilor, a vieţii socio-politice şi familiale, în care evenimentele sunt puse pe seama păsărilor, animalelor şi peştilor, pentru a evita cenzura vremii (Moldova este ţara păsărilor, Tara Românească, a patrupedelor, iar Imperiul Otoman, imperiul peştilor). Identitatea fiecărui personaj este dezvăluită de autor la sfârşit într-o “Scară tâlcuitoare a numelor”. Într-un astfel de context, sunt redate eforturile lui Constantin Brâncoveanu de a-l aduce pe tronul Moldovei pe Mihai Racoviţă (Struţocămila), care repede va fi mazilit, locul său fiind luat de Antioh Cantemir, fratele lui Dimitrie, totul cu acordul Porţii Otomane.

Numele Struţocămila trădează caracterul personajului Mihai Racoviţă, “himera jigăniilor, irmafroditul păsirilor”, cum spune autorul, un fel de moldo-muntean, din interese politice, lipsit de demnitate, slugarnic, dornic de putere fără merite, intrigant etc.

Deşi pare o invenţie lexicală a lui Cantemir, struţocămila are un corespondent în grecescul strouthokamelos (care înseamnă struţ), iar în latină, denumirea ştiinţifică a păsării este Struthio camelus.

Din opera lui Cantemir, cuvântul struţocămilă, cu sonoritatea şi valenţele lui comico-satirice, a trecut în limbajul obişnuit, a dobândit şi alte conotaţii ironice şi a rezistat până astăzi, însemnând o alcătuire hibridă, o aberaţie, o monstruozitate, referitoare nu numai la persoane, dar şi la situaţii. Astfel, în mass-media actuală, de exemplu, putem citi despre o “struţocămilă de contract colectiv de muncă”, despre social-liberalism (o strutocamilă)”, despre “economie, politică şi învăţământ, care au născut o strutocamilăetc.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ