Ce este Sudoku?

Sudoku este un joc care consta in completarea unei grile compuse din noua casute, cu cifre de la 1 la 9, respectand conditia ca fiecare coloana, fiecare rand si patrat mai mic (3X3) sa nu contina cifrele de la 1 la 9 decat o singura data, unele cifre fiind dispuse deja in grila. Popularitatea jocului este justificata de simplitatea regulilor, pe de o parte, si, pe de alta parte, de complexitatea solutiilor. In general, grilele care au mai multe casute completate initial sunt mai usor de rezolvat, dar reciproca nu este intotdeauna valabila.

De unde provinele numele de „Sudoku”?

Numele “Sudoku” vine din limba japoneza si este abrevierea regulii unui joc “Suji wa dokushin ni kagiru”, care inseamna “ Aici nu poate fi decat o singura si unica cifra” (“Su” – cifra, “doku” – unica). Denumirea jocului este marca inregistrata, proprietarul fiind “Nikoli Corporation Ltd.”, un trust de presa japonez, specializat in jocuri-problema (de logica, lingvistice, numerice, rebusuri, dar si puzzle, cuburi Rubik etc.). Corespondentul american este “Number Place” sau “Nampure”.

Originea indepartata a jocului Sudoku se afla in “Problema celor 36 de ofiteri”, a matematicianului elvetian Leonhard Euler. Acesta, in 1782, a construit careuri cu enigme (dupa modelul patratelor “magice” latine), impartite in campuri indivizibile, care trebuiau completate cu litere sau cifre, astfel incat fiecare semn sa apara o singura data, in orice celula sau subdiviziune. Mai exact, datele problemei lui Euler, cu 36 de ofiteri, erau urmatoarele: exista sase regimente diferite, fiecare regiment avand sase ofiteri cu grade distincte. Cum trebuie plasati cei 36 de ofiteri, intr-o grila 6X6 (cate o casuta pentru fiecare ofiter), astfel incat fiecare linie si fiecare coloana sa contina toate gradele si, respectiv, toate regimentele. Pana la urma, autorul insusi al problemei a recunoscut ca, dupa nenumarate incercari, un astfel de aranjament este imposibil, fapt confirmat, peste mai mult de un secol, de matematicianul francez Gaston Tarry. Punctul comun intre Sudoku si “Problema celor 36 de ofiteri” este regula care impiedica repetarea aceluiasi element in grila.

Howard Garns, un jurnalist american, este cel care publica, in 1979, primul Sudoku (sub denumirea “Number Place”), in forma in care este cunoscut jocul si astazi, in revista “Dell Pencil Puzzles and Word Games”, care aparea la New York. In 1984, jocul este introdus si in revistele japoneze de profil, sub numele Sudoku. Succesul a fost imediat, cu atat mai mult cu cat alte jocuri (rebusuri) nu erau adaptate limbii japoneze.

In 1989, Softdisk, un producator de jocuri video din Statele Unite ale Americii a creat primul soft pentru Sudoku, urmat, in 1995, de “Single Number”, program realizat de Yoshimitsu Kanai, pentru Macintosh.

In 2005, in Franta, primul numar al revistei “Sport cerebral”, dedicat jocului Sudoku, s-a vandut in 20 000 de exemplare, un tiraj record pentru acest tip de presa. In acelasi timp, societatea “Wayne Gould”, a fost finantata de guvernul britanic, pentru a difuza grile Sudoku, pentru 70 de cotidiene, din 27 de tari, considerand jocul acesta un mijloc excelent de prevenire a maladiilor de felul dementei senile sau Alzheimer. Practic, nu exista tara, in care acest joc sa nu fi ajuns. Amatorii de statistici au constatat, tot in 2005, ca diversele combinatii si simetrii ale jocului permit 5 472 730 538 de grile Sudoku. Unei persoane care ar rezolva o varianta in zece minute, timp de opt ore pe zi, i-ar trebui 3 milioane de ani, ca sa le rezolve pe toate.