Binoclul este poate cel mai utilizat si cel mai cunoscut instrument de observare fiind accesibil atat amatorilor cat si celor experimentati, avand in vedere ca nu reprezinta dificultati in folosire. Desigur si binoclurile oricat de simple ar fi ele, pot fi de foarte multe categorii si pot avea intrebuintari de la cele mai spectaculoase, adaugand un pic de savoare vietii, mai ales celor pasionati de minunile naturii care ne inconjoara. In continuare va vom prezenta caracteristicile unui binoclu, incercand sa determinam cat mai bine campul vizual al acestuia, pe intelesul tuturor celor interesati. Campul vizual al unui binoclu reprezinta de regula o aparenta, deci acestea sunt chiar constante aparente, ele fiind direct proportionale cu diametrul pe care lentila ocularului il are. Astfel daca au oculare standardizate, putem sa acceptam un camp vizual aparent de maxim 50 de grade, iar in cazul in care ocularul este folosit pentru campuri mult mai largi, se accepta pana la 70 de grade.
Campul vizual real reprezinta insa (dat in cifre de la 3 la 10 grade) un diametru care se creeaza intre unghiurile date de cer si vizibilitatea instrumentului. Acesta trebuie sa fie egal cu raportul dintre campul aparent al binoclului si grosismentul sau. De aici putem concluziona ca in momentul in care puterea de marire creste, partea din cer ce va putea fi observata scade intr-un diametru rapid. Exista insa in acest larg context al instrumentelor de observare si un tip mai special de binocluri care se numesc binocluri zoom, ele avand o marime care variaza. Chiar daca multi prefera in prima faza un astfel de instrument de observare, trebuie sa stiti ca ele au un mare defect si anume campul ce poate fi observat este mult mai mic fata de campul ce poate sa fie observat cu binoclurile care au marirea stabilita si fixa.
Desigur, trebuie sa precizam si ca binoclurile zoom nu sunt deloc bune pentru observarea corpurilor ceresti, ele nefiind predestinate astronomiei, ele doar maresc, nu arata si calitate. De cele mai multe ori vom observa, atunci cand tinem un binoclu in mana, ca acesta are scris pe el doua insemne sau cifre, ele fiind determinantele sale, de regula sub forma 6 x 45. Prima cifra reprezinta in toate cazurile ceea ce se numeste grosistemul, acesta aratand capacitatea de multiplicare sau de marire a obiectului, deci in acest caz binoclul nostru va mari de sase ori, iar cifra mai mare reprezinta obiectivul, ori mai pe intelesul tuturor diametrul pe care lentilele din partea frontala il au, acesta fiind dat in milimetri, astfel in exemplul dat diametrul este cel de 45 de milimetri.
Insa cele doua cifre inscrise pe un binoclu nu reprezinta totul, avand in vedere ca ele creeaza un raport foarte important pentru calitate, determinand in cele din urma puterea de luminozitate, iar un raport aproape de perfectiune ar trebui sa fie cuprins intre 4 si 5. In cazul in care raportul dintre cele doua cifre este mult mai mic sau cel putin mai mic fata de numarul 4 (raportul final) atunci cu binoclul respectiv nu se vor putea observa decat lucruri care au o luminozitate foarte mare, in nici un caz cele mai slabe. Desigur caracteristicile unui binoclu difera foarte mult iar o alta parte integranta din acesta este reprezentata de asa zisul „exit pupil”. Mai exact aceasta componenta reprezinta, tradus mot a mot din engleza, pupila de iesire, reprezentand marimea unui fascicol luminos care trece in exterior din intermediul ocularului. Aceasta poate sa fie determinta foarte simplu facand un raport invers celui anterior explicat (de aceasta data impartim diametrul pe care il are obiectivul la grosismentul acestuia) si anume impartind in exemplul dat 45 la 6, ceea ce ne va da un diametru final de 7.5 milimetri.
Numarul care rezulta trebuie sa fie de regula cel mult egal cu marimea pe care observatorul uman o are la pupila. Astfel putem spune ca o persoana care are varsta cuprinsa intre 24 si 30 de ani poate sa utilizeze un binoclu de 10 x 50, acesta putand fi utilizat si de catre cei care au o varsta cuprinsa intre 16 si 19 ani. Tot in cadrul discutiei noastre despre binocluri trebuie sa aducem in prim plan si acoperirile cu antireflex, acestea fiind de mare ajutor mai ales in cazul in care dorim ca lumina sa fie transmisa la calitate mxima, cat si atunci cand dorim sa observam culori foarte constrastante. Aceste acoperiri se fac practic in doua feluri, ele fiind astfel: fie se foloseste o fluorura de magneziu, fie se foloseste un strat electric.
La primul tip de acoperire cu antireflex binoclul va avea o reflectie albastra pe lentila, iar el va fi unul coated sau fully coated in cazul in care fluorura de magneziu este aplicata pe toate spatiile de vizualizare ale binoclului. La cel de-al doilea exemplu de acoperire cu antireflex se poate spune ca binoclul va fi unul multicoated, deci va avea mai multe straturi, aceasta metoda fiind mult mai calitativa si mult mai apreciata. Reflectiile vor avea aici fie culoarea grena sau un rosu foarte inchis, fie culoarea verde. Pentru utilizarea binoclului in observari astronomice cel mai indicat este sa aveti si un suport pe care sa il stabilizati, de regula fiind folosit un tripod sau un trepied pe care se poate fixa instrumentul.
Veti observa ca orice binoclu destinat utilizatii astronomice are in dotare o gaura in care se poate atasa o piulita din cadrul trepiedului, asemeni aparatelor profesionale de fotografiat sau de filmat de tip DSLR. Imaginea unui binoclu este insa redresata de catre mai multe prisme proprii, acestea fiind numite Porro, inventatorul carora este Ernst Abbe. Prismele ajuta foarte mult avand in vedere ca rezultatul final este o imagine mult mai mare si cu o orientare corecta. Cele mai calitative prisme au in dotare bariu crown, ele fiind realizate din sticla numita Bak4, iar cele mai putin calitative sunt realizate din sticla mai simpla numita BK7, deci din borosilicat.
Primul tip de prisme trimit o lumina totala, clara, cat si o imagine puternica iar ce de-al doilea tip dau o imagine mult mai slaba cu o lumina scazuta. Desigur fiecare utilizator va avea rezultate in functie de bugetul propri pe care il poate aloca pasiunilor sale. In cadrul binoclului este foarte important si ceea ce numim factor de vizbilitate acesta fiind grosismentul inmultit cu diametrul pe care il au lentilele obiectivului. Astfel putem obtine o imagine mai stralucitoare, mai directa si mult mai concisa. Campul vizual al unui binoclu cat si caracteriscile acestuia sunt foarte relevante pentru pasionatii de astronomie, avand in vedere ca ele pot avea si preturi mult mai accesibile fata de un telescop profesional sau o luneta, insa despre acestea vom vorbi pe parcursul altor articole, incercand deasemenea sa facem si clasificarile lor cat mai detaliate.
