Efectul Pygmalion, numit și efectul Rosenthal (după numele psihologului american, care l-a definit) este o profeție autorealizabilă, altfel spus, un fenomen de natură psihologică, presupunând modificarea comportamentului unui individ în așa manieră încât ceea ce, la un moment dat, nu ar fi fost decât o posibilitate, printre altele, să devină realitate, prin focalizarea pe respectiva situație. Mai simplu, cu cât așteptările, față de o persoană, sunt mai mari, cu atât aceasta va ajunge la o performanță mai mare.

Rosenthal a descoperit efectul Pygmalion pornind de la următorul experiment: a constituit două eșantioane formate din câte șase șoareci de laborator fiecare, pe care i-a dat în grija a două grupuri de studenți. Studenților li s-a comunicat că șoarecii din primul eșantion au fost atent selecționați și că ar trebui să se obțină, la testul labirintului, rezultate excepționale de la aceștia, în timp ce în al doilea eșantion – li s-a spus studenților – erau șoareci fără nimic deosebit, chiar cu probleme genetice, care, probabil, nu vor trece testul labirintului.

În realitate, între șoarecii din primul eșantion și cei din al doilea nu exista nicio diferență. La final, s-a constatat însă că studenții, care crezuseră că șoarecii lor sunt mai inteligenți, le acordaseră mai multă grijă și simpatie decât cei din cealaltă grupă, iar rezultatele experimentului au fost mult mai bune pentru primii.

Efectul Pygmalion, adesea legat de domeniul educației și dezvoltării personale, subliniază puterea așteptărilor pozitive în modelarea comportamentului și a performanței individuale. Acest fenomen nu se limitează doar la mediul educațional, ci se extinde și în management, sport, și în relațiile interpersonale, demonstrând că așteptările noastre pot avea un impact profund asupra celor din jur. Înțelegând acest principiu, putem îmbunătăți modul în care interacționăm cu ceilalți, încurajând creșterea și succesul.

Pe lângă aplicarea și înțelegerea Efectului Pygmalion, este esențial să ne cultivăm și alte aspecte ale comunicării și interacțiunii sociale. Cunoașterea și aplicarea principiilor corecte de gramatică și expresie pot aduce claritate și eficiență în mesajul transmis. Pentru o aprofundare în acest sens, vă invităm să citiți cum este corect: aicea sau aici, acuma sau acum. Acest articol vă va oferi o perspectivă mai clară asupra utilizării adecvate a cuvintelor, îmbunătățind astfel comunicarea și interacțiunea dumneavoastră cu ceilalți.

Citește și:  Este corectă expresia în principal?

Înainte de acest experiment, Rosenthal mai făcuse unul într-o școală săracă, de cartier, pretinzând că este un reprezentant al renumitei Universități Harvard și că face niște studii care presupuneau măsurarea IQ-ului elevilor. Ulterior, rezultatele măsurătorilor, supraevaluate pentru 20% dintre elevi, au ajuns, ca din întâmplare, la aceștia, peste un an constatându-se o reală îmbunătățire a rezultatelor școlare în cazul respectivilor elevi.

Efectul Rosenthal, susține descoperitorul lui, ar putea fi valorificat cu succes nu numai în diverse contexte de viață, dar, mai ales, în școală, dacă profesorul, de exemplu, în cunoștință de cauză, ar ști să aibă așteptări mari de la elevi, în timp aceștia ajungând, într-adevăr, la astfel de rezultate, evitându-se astfel și „etichetările” cu toate consecințele lor negative. Desigur că, pentru obținerea rezultatelor așteptate, este importantă și maniera în care se cultivă puterea profeției autorealizabile, de așa manieră încât să nu se pună o presiune nejustificată pe umerii persoanei de la care se așteaptă rezultate deosebite.

Fenomenul invers al efectului Pygmalion se numește efectul Golem și înseamnă obiective și rezultate modeste, generate de o atitudine negativă din partea celor din jur.

Denumirea efectului Pygmalion i-a fost inspirată lui Rosenthal de piesa de teatru eponimă a lui George Bernard Shaw, inspirat, la rândul său, de sculptorul antic Pygmalion, care, potrivit legendei, a realizat statuia unei femei atât de frumoase încât s-a îndrăgostit de ea, cerându-i zeiței Afrodita să îi dea viața, ceea ce s-a și întâmplat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.