“O, tempora! O, mores!” este o expresie în limba latină, însemnând “O, timpuri! O, moravuri!”. Originea acestui adagiu se afla în opera Catilinaires, aparţinând lui Cicero – om de stat şi scriitor roman, din secolul I i.Hr. Scrirea, cunoscută sub titlul Catilinaires, cuprinde o serie de patru discursuri celebre rostite de Cicero, în anul 63 i.Hr., pe vremea când era consul, discursuri concepute cu scopul de a-l ataca pe Catilina, politician cunoscut, mai ales, pentru conspiraţiile sale împotriva Senatului roman.

Expresia apare, într-o formă identică – O, tempora! O, mores! – şi într-o altă scriere a lui Cicero, în Verrine, referindu-se la lăcomia unui pretor al Siciliei – Verres – care distrusese o serie de monumente, pentru a le lua podoabele, multe din aur, strângând, în felul acesta, o avere uriaşă.

De atunci, expresia a rămas în conştiinţa publică şi se foloseşte şi astăzi, pentru a se exprima revolta faţă de gradul de decădere a unei societăţi, faţă de moravurile individuale şi colective.

Citește și:  Cum este corect – eu continuu sau eu continui, el să continuie sau el să continue, (în) continu, (în) continuu sau încontinuu, continum sau continuum?

Deşi au trecut atâtea secole de la vremea lui Cicero, se pare că expresia O, tempora! O, mores! nu şi-a pierdut actualitatea, societatea contemporană oferind, adeseori, motive de revoltă, din pricina ignorării, încălcării, cu bună ştiinţă, a valorilor, principiilor care ar trebui să guverneze lumea în care trăim.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.