Care este cea mai fericită ţară din lume aflăm din clasamentul oficial, realizat anual, începând cu 2012, de către Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), într-un raport – The World Happiness Report – pe baza unor criterii clar definite: sănătate, speranţă de viaţă, educaţie, PIB/cap de locuitor, protecţie socială, libertatea de a face ce vrei cu viaţa ta, percepţia asupra corupţiei aleşilor, generozitatea oamenilor (măsurată în nivelul donaţiilor către organizaţiile caritabile), identitate naţională, frumuseţe a peisajelor.
În comparaţie cu anii anteriori, în 2017, s-a mai introdus un criteriu de evaluare, cel referitor la fericirea/mulţumirea la locul de muncă. De remarcat este faptul că, din ce în ce mai mult şi explicit, starea de fericire a oamenilor este considerată a fi adevărata măsură a progresului social şi că ar trebui să se constituie în adevăratul scop al politicilor publice din oricare ţară.
Se explică, de asemenea, în preambulul documentului The World Happiness Report, că cele mai fericite ţări sunt acelea în care există un echilibru între prosperitate, măsurată în moduri convenţionale, şi capitalul social, care arată gradul de încredere al unei societăţi în guvern. Sondajele se realizează în 155 de ţări, pe un eşantion de 1000 de locuitori din fiecare ţară, care trebuie să răspundă, printre altele, şi la întrebarea: “Pe o scară de la 0 la 10, 10 reprezentând cel mai inalt nivel de trai, iar 0, cel mai puţin bun, unde credeţi că vă situaţi?”.
Norvegia – cea mai fericită ţară din lume în 2017
După ce, în ultimii patru ani, Norvegia nu a lipsit din Top 5 – cele mai fericite tări din lume, anul acesta, în 2017, s-a clasat pe primul loc, cu un scor de 7,54 puncte, fiind declarată Cea mai fericită ţară din lume.
Situată în vestul Peninsulei Scandinave, Norvegia sau Regatul Norvegiei (din vechiul cuvânt norvegian “Noreegr” – “Calea Nordului”) este o ţară cu 5 milioane de locuitori, pe o suprafaţă de 385 199 km pătraţi (puţin mai mare ca Germania), fiind, după Islanda, ţara cu cea mai mică densitate a populaţiei din Europa.
Relieful Norvegiei este spectaculos, predominant muntos, cu mulţi gheţari, iar principala caracteristică geografică a acestei ţări o reprezintă fiordurile – golfuri marine, adânci şi strâmte, cu maluri abrupte. Naţional Geographic a declarat fiordurile norvegiene drept cele mai impresionante din lume.
Dacă frontierele de uscat sunt cu Suedia (1619 km), Finlanda (727 km) şi Rusia (196 km), în nord, sud şi vest, ţărmurile ei sunt scăldate de Marea Norvegiei, Marea Nordului şi de strâmtoarea Skagerrak, care face legătura cu Marea Baltică.
Norvegia, cea mai fericită ţară din lume, este numită şi “Tara Soarelui de la miezul nopţii”, pentru că zonele din partea de nord se află dincolo de Cercul Arctic. În aceste regiuni, din luna mai până în iulie soarele nu coboară sub linia orizontului, aurolele boreale si noptile albe fiind fenomenele naturale cele mai spectaculoase datorate situării geografice a tarii.
Norvegia mai deţine şi alte recorduri, pe lângă faptul că este cea mai fericită ţară din lume: este considerată a fi cea mai pacifistă ţară şi cea mai democratică din lume (cu un indice de 9,8), performante datorate stabilitătii economice si politice a tării, solidei culturii politice, libertătilor cetătenesti..
Din punctul de vedere al organizării politice, Norvegia este o monarhie constituţională, în care monarhul are rol reprezentativ şi ceremonial, şi cu un sistem de guvernare parlamentar. În prezent, regele Norvegiei este Harald al V-lea, strănepotul lui Eduard al VII-lea, rege al Angliei, fiind şi primul prinţ moştenitor născut în Norvegia. A absolvit Academia Militară Norvegiană, dar şi Universitatea din Oslo (capitala Morvegiei), unde a studiat economie, istorie şi politică. Este căsătorit cu regina Sonja, fiica unui negustor de haine, şi ea cu studii în ştiinţe sociale, design vestimentar, contabilitate, dar şi istoria artei.
Resursele naturale de petrol şi gaze, flota maritimă (a noua ca mărime din lume), pescuitul, combinaţia între o economie de piaţă şi contolul eficient al statului în câteva domenii strategice sunt principalele elemente care menţin Norvegia, de ani buni, în topul ţărilor prospere.
Sistemul de învăţământ din Norvegia este unul performant, bazat pe principiul “educaţie pentru toţi”. Sunt obligatoriu cuprinşi în învăţământ copiii între 6 şi 16 ani (94% dintre unităţile de învăţământ sunt de stat). După ciclul liceal (16-18 ani), elevii aleg dacă se îndreaptă spre învăţământul profesional, pentru a învăţa o meserie (aproximativ 35% dintre elevi optează în acest sens) sau dacă vor merge în învăţământul superior.
Interesant este faptul că, în şcoala norvegiană, nu există examene de sfârşit de ciclu, ci doar la sfârşit de an şcolar, cand fiecare elev îşi poate alege o materie din care să fie testat. Poate, de asemenea, să opteze, de-a lungul anului scolar, pe lângă materiile obligatorii – curriculum de bază – pentru materii şi cursuri preferate, în funcţie de nivelul său, fără a se cultiva ideea de competiţie între elevi, cum se întâmplă la noi, la nivelul claselor.
Provocator şi atractiv este şi faptul că, în prezent, funcţionează, pentru elevi şi profesori, un site scandinav – Itslearning.com – la care fiecare se poate loga, printr-o parolă personalizată. Pe site există o pagină pentru fiecare materie, unde profesorul postează temele pentru a doua zi, programul lucrărilor de control etc., iar elevii îşi pot posta rezolvarea temelor. Pe forum, elevii au posibilitatea de a adresa întrebări profesorilor. Accesul la internet este asigurat, pentru toată lumea, la biblioteca şcolii.
Top 5 – cele mai fericite ţări din lume în 2017
În 2017, în Top 5 – cele mai fericite ţări din lume, potrivit The World Happiness Report, după Norvegia, se situează Danemarca (în 2016, pe primul loc), Islanda, Elveţia, Finlanda, urmate, cu mici diferenţe de punctaj, de Olanda, Canada, Noua Zeelandă, Australia şi Suedia. În acest clasament, România se află pe locul 57 (cu un scor de 5,82), după ce anul trecut s-a situat pe locul 71. Ultimele locuri sunt ocupate de Ruanda, Siria, Tanzania, Burundi, Republica Centrafricană.
Un concept provocator – Fericirea Natională Brută
Fără îndoială că prosperitatea unui popor depinde, în mare măsură de performanţele economice, dar acestea nu sunt de ajuns, se subliniază în The World Happiness Report. Fericirea este un concept mult mai pretenţios şi este dependentă şi de sănătatea morală a unui popor, de valorile comune şi individuale – libertatea, educaţia, cultura, cinstea, generozitatea, demnitatea, compasiunea, egalitatea de sanse etc. – precum şi de felul în care guvernanţii, autorităţile, statul se pun în slujba binelui şi intereselor oamenilor.
Fericirea este posibilă nu numai la nivel individual. Şi un popor poate fi fericit, dacă oamenii care îl formează au sentimentul că trăiesc la locul potrivit (chiar dacă acesta nu este cea mai fericită ţară din lume), în felul pe care l-au gândit şi dorit, iar acest sentiment nu se poate naşte decât într-o realitate sănătoasă, nealterată, coerentă. Fericirea unei natii trebuie sa fie o stare durabilă de plenitudine, echilibru si incredere, fără stress, nelinisti, griji, perpetuate la nesfârsit, generate de mecanismele sociale, politice, economice, ezitante sau in derivă.
Poate va veni vremea când şi în România cei responsabili de destinul acestui popor vor face calcule şi vor ţine discursuri nu numai despre valoarea PIB-ului împărţită în “procente per capita”, ci şi pe PIB-ul de fericire, Fericirea Naţională Brută, pe care să nu o impoziteze, să nu o înstrăineze, să nu o “defrişeze”, să nu o ignore, să nu o risipească în numele unor false valori .