Cea mai veche bibliotecă din lume, Mănăstirea Sfânta Ecaterina şi legăturile cu Ţările Române

Cea mai veche bibliotecă din lume este adăpostită de Mănăstirea Sfânta Ecaterina, cunoscută şi sub numele de Mănăstirea Schimbării la Faţă (după hram), situată la altitudinea de 1570 de metri, în sudul peninsulei Sinai, din Egipt, pe locul unde se spune că profetului Moise i s-a revelat Dumnezeu, sub forma Rugului Aprins, şi a primit Tablele Legii, cu cele Zece Porunci. Mănăstirea Sfânta Ecaterina a fost construită în secolul al VI-lea, între anii 548 – 565, în timpul Împăratului Justinian, şi se consideră că este cea mai veche mănăstire creştină, a cărei viaţă monahică, de la începuturi, până astăzi, nu a cunoscut întrerupere. În prezent, în această mănăstire, cu statut de autonomie, trăiesc 25 de călugări, cei mai mulţi greci de origine. Începând cu anul 2002, Mănăstirea Sfânta Ecaterina face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO.

Mănăstirea Sfânta Ecaterina

În timpul lui Justinian I, împărat al Bizanţului (Imperiul Roman de Răsărit) între anii 527-565, Mănăstirea Sfânta Ecaterina a fost construită pentru a-i adăposti şi a-i apăra pe călugării care se dedicaseră în totalitate unei vieţi austere, închinate rugăciunii, în faţa atacurilor triburilor nomade. Mănăstirea a fost ridicată pe locul în care Împărateasa Elena, a Constantinopolului, ridicase, în secolul al IV-lea, o capelă închinată Sfintei Fecioare Maria.

Peninsula Sinai, situată între Marea Mediterană şi Marea Rosie, a fost cucerită în anii 630 de către arabi, împrejurare în care în zonă s-au instalat beduinii, arabii nomazi, crescători de cămile şi capre, dar se pare că mănăstirea, graţie izolării şi prestigiului ei, a fost chiar protejată de aceştia, rămânând mereu o oază de creştinătate într-o lume islamică. Aşa s-a întâmplat şi mai târziu, în perioada cruciadelor, expediţii militare ale feudalilor occidentali, întreprinse cu scopul de a coloniza regiunile din Orientul Apropiat, Ierusalim şi Palestina.

Consacrată iniţial Fecioarei Maria, Mănăstirea s-a numit mai târziu, începând cu secolul al IX-lea, Sfânta Ecaterina, deoarece tradiţia spune că trupul acestei sfinte (o prinţesă martirizată în jurul vârstei de 18 de ani, după ce a convertit sute de oameni la creştinism), a fost dus de îngeri pe Muntele Sinai, in apropierea locului unde s-a ridicat ulterior mănăstirea.

Mănăstirea Sfânta Ecaterina a fost proiectată de arhitectul bizantin Stephanos, este construită din blocuri uriaşe de granit, cu zidurile orientate spre cele patru puncte cardinale, înconjurată de grădini, decorată cu simboluri creştine, aici aflându-se şi moaştele Sfintei Ecaterina. Portalul din partea vestică a mănăstirii este făcut din lemn de cedru, cu sculpturi în relief, conservat perfect până astăzi. A fost, secole de-a rândul, loc de pelerinaj, pentru mii de creştini.

Mănăstirea Sfânta Ecaterina, locul unde se află cea mai veche bibliotecă din lume, şi legăturile cu Ţările Române

Diverse izvoare istorice consemnează faptul că însuşi împăratul Justinian a adus, de la întemeierea mănăstirii din Sinai, pentru construcţia şi apărarea acesteia, o garnizoană din Dacia, o sută de soldaţi, împreună cu familiile acestora. Mult timp după aceea, în peninsulă, a existat o comunitate care şi-a păstrat limba şi obiceiurile valahe.

O restaurare a Mănăstirii Sfânta Ecaterina s-a făcut în anul 1592, cu ajutorul unei donaţii făcută de cel cunoscut în istoria românilor ca Alexandru cel Rău, domnitor al Ţării Româneşti pentru un an, între august 1592 şi septembrie 1593, nepot al lui Alexandru Lăpusneanul, omorât, la Constantinopol, din porunca sultanului.

În 1610, tatăl cronicarului Grigore Ureche, Nestor Ureche, boier cultivat, mare vornic, cu învăţătură de carte la şcolile umaniste din Polonia, a ctitorit Mănăstirea Sfânta Vineri din Iaşi, inspirat de timpul pe care l-a petrecut la mănăstirea din Sinai.

În pelerinaj la Mănăstirea Sfânta Ecaterina a fost şi spătarul Mihai Cantacuzino (1640-1716), cel care a ctitorit, în 1695, in Tara Românească, Mănăstirea Sinaia, al cărei nume vine de la Sinai.

Cea mai veche bibliotecă din lume, de la poalele Muntelui Sinai, in patrimoniul UNESCO

În mănăstirea Sfânta Ecaterina se află cea mai veche bibliotecă din lume, iar prin numărul şi valoarea colecţiilor este a doua din lume, după Biblioteca Vaticanului. Aici se află peste 3000 de manuscrise, de dinainte de anul 1000, şi peste 5000 de vechi scrieri religioase, în limbile greacă, arabă, ebraică, siriană, valahă şi slavonă.

Printre scrierile de o importanţă majoră pentru cultura umanităţii se află, de exemplu, cele mai vechi manuscrise ale Noului Testament, cum ar fi Codex Sinaiticus Syriacus, numit şi Codex Lewis sau Palimpsestul de la Sinai, 358 de pagini, variante în limba siriană ale celor patru Evanghelii, care datează din secolul al IV-lea.

Codex Sinaiticus, aflat de asemenea în această cea mai veche bibliotecă din lume, un manuscris cu dimensiunile de 37 de centimetri înălţime şi 34 centimetri lăţime, este cea mai veche Biblie din lume, care conţine şi texte apocrife, procesul de canonizare a Scripturii nefiind încheiat la acea dată. În prezent, o parte a manuscrisului se află la British Musem, în Londra, o alta la Biblioteca Naţională din Leipzig, alta în Rusia, iar restul la Mănăstirea Sfânta Ecaterina. Varianta integrală a acestui manuscris a fost digitalizată şi pusă pe Internet, în 2008, Codex Sinaiticus fiind de o importanţă deosebită în interpretarea textelor sacre.

În cea mai veche bibliotecă din lume, cea din Sinai, se află, de asemenea, şi altfel de texte decât cele religioase, cum ar fi unele scrieri ale lui Hippocrate (Tratatul lui Hippocrate), părintele medicinei, cu descrierea unor boli şi tratamente.

Din secolul al XII-lea datează o carte foarte preţioasă, în varianta iniţială scrisă în secolul al VII-lea, chiar în mănăstirea din Sinai, “Scara Paradisului”, de către un călugăr sirian.

În prezent, după mai mulţi ani de renovare şi restaurare, cea mai veche bibliotecă din lume şi-a deschis din nou porţile pentru vizitatori, oameni obişnuiţi sau specialişti interesaţi de studiul documentelor vechi. În fiecare an, vin în pelerinaj la Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Sinai, peste 50 de mii de persoane. Pentru că aici sunt doar 25 de călugări, care fac faţă cu greu numărului mare de vizitatori, vizitele sunt limitate la trei ore pe zi, cinci zile pe săptămână, dar ospitalitatea lor este impecabilă. Iar cea mai veche bibliotecă din lume este un spaţiu fascinant.

Mănăstirea Sfânta Ecaterina – patrimoniu cultural

La Mănăstirea Sfânta Ecaterina, unde se află şi cea mai veche bibliotecă din lume, se mai găsesc şi alte valori de patrimoniu. Mănăstirea posedă şi o colecţie inestimabilă de mozaicuri, două mii de icoane greceşti şi ruseşti, potire (vase liturgice în care se pune vinul euharistic), dintre care cel mai preţios este cel oferit de Carol al VI-lea, rege al Franţei între 1368-1422, în semn de recunoştinţă că o parte a moaştelor Sfintei Ecaterina au fost transferate la Rouen, şi diverse racle pentru moaşte.

Mozaicul Schimbarea la Faţă este o lucrare remarcabilă, în stil bizantin, din secolul al VI-lea, cel mai vechi mozaic din toate cele aflate în bisericile din Orient. Este alcătuit din peste o jumătate de milion de bucăţi din sticlă şi piatră naturală, raze din argint, incadramente din aur, toate acoperind o suprafaţă de 46 de metri pătraţi. De conservarea tuturor acestor valori se ocupă astăzi Fundaţia Sfânta Ecaterina.

O parte dintre scenele din celebrul film “Valea Regilor”, realizat de Robert Pirosh, în 1954, au fost filmate în acest loc, de la poalele Muntelui Sinai.