Potrivit unui studiu efectuat, in 2013, de catre oamenii de stiinta de la Universitatea Wisconsin, din SUA, in fruntea clasamentului celor mari fericiti oameni din lume se situeaza latino-americanii. Pentru realizarea acestei evaluari, au fost chestionate 150 000 de persoane, din 148 de tari, care au raspuns la intrebari precum : « in anul care a trecut, v-ati odihnit suficient, v-ati simtit respectat, ati ras, ati aflat lucruri interesante, pe care le-ati si pus in practica, v-ati simtit bine, adesea, la sfarsitul unei zile ? » etc.
Raspunsurile obtinute au permis celor care au facut sondajul sa constate ca, in Panama si Paraguay, se afla oamenii cei mai fericiti din lume, urmati de cei din Salvador, Venezuela, Trinidad, Tobago, Thailanda, Guatemala, Filipine, Ecuador si Costa Rica. Ancheta a relevat, pe de alta parte, ca cei mai nefericiti sunt locuitorii din Singapore (cel mai mic oras-stat din sud-estul Asiei), in pofida faptului ca traiesc intr-unul dintre cele mai bogate si organizate locuri de pe mapamond. Dintre tarile dezvoltate, Germania si Franta, de exemplu, se plaseaza pe acelasi loc (47), din acest punct de vedere (al oamenilor fericiti), cu Somalia, in timp ce SUA se afla pe locul 33.
Intr-un clasament individual al celor mai fericiti oameni din lume, aceiasi cercetatori de la Wisconsin l-au asezat pe primul loc pe un calugar budist – Matthieu Ricard – care, in urma cu 40 de ani, a renuntat la tot ce insemnase viata sa de pana atunci, pentru a se retrage in Himalaya. Pentru ca specialistii sa poata face evaluarea « starii de fericire » au apelat la analiza activitatii creierului, prin rezonanta magnetica, si au observat o supra-activitate a cortexului prefrontal stang (legat de capacitatea individului de a fi fericit sau, dimpotriva, de gandurile negative), la valori niciodata inregistrate pana atunci. Studiul a confirmat, de fapt, ceea ce se presupunea deja, ca meditatia (pe care o practica, traditional, calugarii budisti) nu este doar o stare de beatitudine, ci ca aceasta schimba complet activitatea creierului si, implicit, ceea ce suntem. De altfel, exista nenumarate dovezi referitoare la calugarii budisti, care, prin meditatie, dobandesc capacitati superioare de intelegere a lumii, a universului, a timpului, a destinului.
Omul contemporan traieste un paradox – in pofida faptului ca tot ceea ce face este pentru a fi fericit, pare cu atat mai nefericit, cu cat efortul este mai mare. Egoismul, ura, gelozia, frustarile de toate felurile, esecurile, contextul social in care traieste, saracia, bolile, epidemiile, catastrofele, toate par a-i submina nevoia imperioasa de a fi fericit.
Andre Chouraki, scriitor, specialist in limbi orientale, recunoscut pentru exceptionala traducere a Bibliei si a Coranului, in limba franceza, cautand corespondentul, in limba ebraica, al termenului grecesc « makarios » (fericire), a gasit cuvantul « asher » (care, in sens propriu, inseamna, « in mers »/ « in desfasurare »). Pornind de aici, Andre Chouraki a identificat unul dintre resorturile principale pentru ca un om sa poata fi fericit. Fericirea, sublinia scriitorul, nu este o « stare », este un « drum » spre un « scop », presupune « inaintare », cu orice pret. Fericiti sunt oamenii care progreseaza, cerceteaza, invata, in ciuda dificultatilor, nefericiti sunt cei care se « opresc » din drum. Este, asadar, o chestiune de alegere, cele mai multe sanse de a fi fericiti avandu-le cei care “inainteaza”, care se lasa luminati de inteligenta, de credinta, de speranta sau de orice alta valoare pe care sa o aleaga drept reper al existentei personale.
