Cartile cult sunt acele opere care creeaza o adevarata “cultura subterana” intre cititori. Inovative, puternice, profunde sau pur si simplu socante, sunt genul de carti care nu pot fi uitate niciodata, indiferent daca au fost sau nu pe gustul cititorului. De multe ori sunt muzele regizorilor, care vor sa creeze un film cu impact. Sunt parte de nelipsit din memoria colectiva, find facute sa ramana acolo. Pentru aceste carti nu exista niciun tabu.
Cu un curaj nebun de a contesta religia musulmana si inarmat cu un talent unic in lumea literaturii, Salman Rushdie s-a trezit amenintat cu moartea pentru cartea sa. “Versetele Satanice”. Interzisa in 15 tari preponderent musulmane, cartea este un adevarat cult de forta, in care supranaturalul, modernul si istoricul se imbina pentru a crea una dintre cele mai bune opere cu elemente fantastice ale secolului. Folosind tehnica povestirii in rama, autorul a folosit istoria neobisnuita a doi actori din Bollywood, pentru a ajuge unde dorea: la repovestirea vietii lui Mohammed in cel mai nonconformist mod cu putinta. Prezentarea acestuia ca pe un afemeiat notoriu care nu se supara sa cocheteze si cu paganismul, precum si paralela intre viata acestuia si a unui paznic de bordel si a prostituatelor de acolo au fost suficiente pentru a-l transforma pe autorul acestei carti cult intr-un paria.
Bret Easton Ellis a abordat si el viata moderna, insa in cel mai dur mod cu putinta, cel al unui criminal in serie perfect adaptat societatii inalte. Personajul principal din “American Psycho” a inspirat un film destul de bine primit (cu un rol inspaimantator de bine jucat de Christian Bale) si chiar si personajul principal din seria “Dexter” intr-o anumita masura. Criminalul in serie nu se dezvaluie de la inceputul cartii, prima bucata fiind o cronica a vietii bogatasilor americani, preocupati de costume fine si carti de vizita personalizate. De la descrierea asortarii unei cravate insa, cartea se modifica fundamental, partea neagra a tanarului de succes iesind la iveala.
Suferind de psihopatie si incapabil sa simta ceva, el ucide fara discriminare prostituate, copii si chiar cunostinte in cele mai brutale si dezgustatoare feluri cu putinta, nivelul de soc fiind suficient pentru a transforma romanul intr-un succes pe piata. Insa ar fi ramas doar o cronica violenta si atat daca nu ar fi avut un profund mesaj social: in societatea moderna nimanui nu ii pasa. Desi personajul principal incerca sa se predea de mai multe ori, nepasarea celor din jur ii faciliteaza actiunile, totul in numele banilor. Si tocmai acest mesaj este suficient pentru transforma cartea intr-una din cartile cult.
“Portocala Mecanica” a lui Anthony Burgess recurge si ea la tema violentei pentru a arata instrainarea societatii. Folosindu-se de un tanar violent, care traieste intr-un viitor searbad si dur, romanul creeaza un contrast puternic intre viata acestuia ca membru de gasca si cea de dupa programul de eliminare a violentei din el. Infractor inrait si fara niciun respect pentru societate, Alex trece printr-un program foarte asemanator cu tortura pentru a-l face un membru acceptabil al societatii. Procesul insa il face incapabil sa mai asculte muzica clasica, singurul lucru care ii placea cu adevarat. Tragedia tanarului experiment care nu isi gaseste locul nicaieri, precum si urmarile faptelor sale fac din acest roman al alienarii un punct de reper pentru multi tineri. Ca si alte carti cult, si aceasta a fost ecranizata magistral de Stanley Kubrick, inspirand si muzica unor formatii, precum Sepultura.
Poate ultima bariera ce trebuia sparta de romane este cea a pedofiliei, iar Vladimir Nabokov s-a avantat si pe acest taram pentru a creea o metafora a iubirii si obsesiei, alaturi de una dintre cele mai cunoscute figuri feminine din literatura – “Lolita”. Personajul principal, Humbert Humbert, care putea fi atras doar de fete foarte tinere, se casatoreste cu o femeie pentru a fi aproape de fiica acesteia, de 12 ani. Moartea accidentala a mamei il lasa pe Humbert singur cu fata, pe care incearca sa o tina doar pentru el, dand frau liber pasiunii nestapanite.
Insa fata nu se arata nici pe departe atat de usor de stapanit pe cat parea initial. Pasiunea pentru o fata de o varsta atat de mica a facut ca opera sa fie interzisa, la fel ca alte carti cult. A starnit o adevarata dezbatere legata de cat de departe poate merge literatura, insa a si inspirat diverse manifestari, mai mult sau mai putin dubioase, inchinate frumusetii pre-adolescentelor. Filmele inspirate de aceasta carte au avut si ele dificultati, unele scene fiind greu de ecranizat din motive evidente.
Ultima dintre cartile cult ale acestei liste este “Colectionarul” de John Fowles. Aceasta prezinta povestea unui tanar singuratic ce se trezeste cu o avere pe mana. El rapeste o tanara artista de care era pasionat si o tine captiva in casa. Povestea este spusa din punctul de vedere al ambilor protagonisti, fapt care face povestea sfasietoare pe alocuri, mai ales prin pasajele tinerei captive, Miranda. Cum povestea se termina prost, tanarul nu renunta si incepe sa se gandeasca la urmatoarea sa companioana. Cartea a inspirat se pare, doi criminali in serie, Charles Ng si Leonard Lake, care au rapit, torturat si ucis mai multe femei in bunkerul lor, in cadrul asa-zisei operatiuni Miranda. Povestea a fost ecranizata de atunci, fiind si in continuare una din cartile preferate a mii de cititori.
