Cand vorbim de animale salbatice din Romania, ne putem referi la un capitol la care tara noastra sta extrem de bine, ele intalnindu-se in cele mai variate forme si marimi, iar ecosistemele romanesti fiind considerate in general sanatoase. Poate tocmai de aceea multi straini aleg si in prezent sa vina la vanatoare la noi in tara.
Varietatea fondului cinegetic din Romania se datoreaza in mod evident diversitatii zonelor de clima si vegetatie, putandu-se intalni aproape orice, de la stepa la pasunile alpine, de-a lungul unei singure calatorii prin tara. Desi de-a lungul istoriei animale precum bourul, marmota, castorul sau foca de Marea Neagra au disparut din fauna tarii noastre, multe altele au ramas; doar de masurile luate va depinde si cat timp se va intampla acest lucru, unele specii fiind extrem de rare in prezent.
In primul rand, nu se poate vorbi despre animale salbatice din Romania fara a mentiona zimbrul; desi intalnit foarte rar si doar in rezervatii, el reprezinta un adevarat simbol al puterii, regalitatii si instinctului de supravietuire. Fiind una dintre cele mai mari specii care au trait in Romania de astazi (dupa epoca dinozaurilor, desigur), era vanat rar de lupi sau ursi; doar oamenii ce se incumetau sa atace ruda bizonului american mai des, insa de multe ori vanatorile se sfarseau prost, cu raniti sau chiar morti.
De aceea, zimbrul era onorat si respectat de vantori. Un exemplar masiv ajunge mai mare decat ruda sa americana, atingand aproape 2 metri in inaltime si o greutate de 900 de kilograme. Astazi zimbrii mai pot fi admirati in 4 rezervatii din tara, cum ar fi Rezervatia Dragos-Voda din judetul Neamt; insa acum putini mai sunt speriati de maretia acestor animale, care par a fi doar niste uriasi blanzi.
Alte animale salbatice din Romania ce pot fi considerate simboluri ale supravietuirii sunt caprele negre. Acestea se intalnesc in zona pasunilor alpine si reprezinta o ramura mai veche a rumegatoarelor. Caprele negre isi datoreaza numele coloritului pe care il iau iarna – brun inchis, dar si datorita dungilor negre de sub ochi. Vara au o culoare brun-rosiatica. Caprele negre isi folosesc agilitatea pentru a scapa de pradatori, multi neputand face fata la sariturile ametitoare de pe o culme pe alta.
Alteori, rasii, uneori lupii si acvilele de munte (pentru iezi mai ales) au noroc in atacarea acestor exemplare. Caderile de pietre isi iau si ele tributul destul de des. Si totusi capra neagra supravietuieste conditiilor vitrege folosindu-se de adaptarile pe care le are: blana deasa si copitele anume formate pentru a nu aluneca de pe stanci. Vanatoarea pentru trofee a facut insa ca aceasta specie sa aiba aceeasi soarta ca alte animale salbatice din Romania, astfel ca in prezent este protejata prin legislatie.
Romania nu sta prost nici la capitolul pasari, aproape 400 de specii intalnindu-se pe tot teritoriul. Majoritatea sunt pasari cantatoare de dimensiuni mici, pasarile acvatice, mai ales cele din Delta Dunarii fiind cele care ies in evidenta. Insa, nu departe de stancile unde se catara capra neagra se intalneste cocosul de munte, din pacate o specie tot mai rara din cauza vanatului.
Aceasta pasare este greu de observat pentru ca evita orice fel de contact cu omul, disparand repede printre crengile unui copac. Singura perioada in care pot fi observati masculii este cea de reproducere, cand fac adevarate “spectacole” pentru a impresiona femelele. Aceste pasari sunt inrudite cu fazanul, dar spre deosebire de ruda mai comuna ajung la dimensiuni mai mari si au alt colorit: negru cu irizatii verzui la mascul si maroniu pestrit la femele. In prezent vanarea sa este interzisa in majoritatea tarilor europene, pentru a nu impartasi soarta altor animale salbatice din Romania, cum sunt cele mentionate mai sus.
O alta specie reprezentativa pentru fauna Romaniei este un pradator, rasul. Numit si linx, este intalnit in toata Europa sub forma mai multor specii. Daca rasul iberic este aproape disparut, cel carpatin, intalnit la noi, inca se mai poate baza pe cateva populatii sanatoase pentru a supravietui. Este o felina de marime mijlocie care duce in general o viata singuratica.
Exemplarele salbatice depasesc rar 30 de kilograme, insa in captivitate pot aunge pana la 50 sau mai mult. Isi duc o parte seminficativa din viata in copaci, de unde isi pot ataca prada mai usor, sarindu-i in spate. Aceasta metoda este foarte eficienta in cazul prazilor mari, precum ciutele sau caprele. Insa linxul nu este pretentios la mancare, hranindu-se cu orice, de la rozatoare la pasari si chiar pui de cerb. Vanat pentru blana si trofee, in prezent este pe lista protejata de lege.
Desigur, acestei liste de animale salbatice din Romania i se pot adauga sute si sute de specii. Insa ce se poate observa chiar din cadrul acestei mini-liste este ca marea majoritate a acestor specii se afla undeva intre stadiul de specie amenintata si pana la un pas de la a disparea complet. Si cum arealul lor se reduce de la o zi la alta, e clar ca omul ar trebui sa isi asume responsbailitatea pentru ecosistemele pe care le-a modificat. In fond, o singura za rupta din lant este suficienta pentru a sfarama totul.
