Ceramica, in principal vasele de ceramica, reprezinta rezultatul unuia dintre cele mai vechi mestesuguri, aparut inaintea prelucrarii metalelor si a sticlei, asociat, inca de la inceput, cu o dimensiune estetica, deoarece faurirea acestor obiecte presupunea, pe langa scopul utilitar, si o preocupare pentru latura artistica evidenta. Cuvantul “ceramica” vine din grecescul “keramos”, care inseamna “lut ars”, si care a dat, in Antichitate, si numele unui vechi cartier al Atenei, vestit pentru olarit. Descoperiri recente, facute intr-o pestera din China, au scos la iveala vase de ceramica datand de peste 17 000 de ani, ceea ce inseamna necesitatea unei revizuiri a datelor istorice, potrivit carora olaritul ar fi aparut in urma cu 12 000 de ani, odata cu sedentarizarea populatiilor.
Ceramica greceasca
Cele mai vechi vase de ceramica, din Grecia, apartinand, aproximativ, mileniului intai i.Hr., se disting prin decoratiile geometrice (cercuri, semicercuri, dreptunghiuri), carora li s-au adaugat, ulterior, primele elemente figurative, intruchipand plante si animale stilizate, reale sau fantastice, sfincsi, grifoni sau cerbi, motive imprumutate, probabil, din orfevraria Orientului Apropiat. In secolele al VI-lea – al VII-lea, incep sa apara si figuri umane, cele mai reprezentative pentru aceasta perioada fiind vasele de ceramica mari (peste un metru inaltime), care se amplasau langa incintele funerare, motiv pentru care erau desenate cu scene adecvate, de culoare neagra, pe un fundal deschis. Treptat, picturile de pe vasele de ceramica, executate cu pensula, au ilustrat si scene de viata citidiana, negrul fiind inlocuit cu rosul, pe fundal negru. Inconfundabile sunt, din aceasta epoca, amforele grecesti, vase in forma sferica sau ovoidala, cu doua toarte, in care se tineau granele, vinul sau care erau oferite, umplute cu ulei de masline sau cu uleiuri parfumate, invingatorilor din competitiile sportive, din cadrul Jocurilor Olimpice. “Pyxis” era denumirea unor vase mici, cilindrice, in care femeile isi tineau parfumurile, fardurile sau bijuteriile.
Ceramica orientala
Vasele de ceramica din China sunt cunoscute, mai ales, datorita portelanului (material ceramic foarte fin, alb, translucid, rezultat din amestecul argilei cu caolinul) de o deosebita calitate, inventat in timpul dinastiei Han (secolul intai i.Hr.). Aceastea au fost, insa, precedate de o traditie de peste patru mii de ani. Din perioadele mai tarzii (secolul al XIV-lea), sub dinastia Ming, s-au pastrat minunatele vase in alb si albastru, apoi cele roz, urmate de cele verzi, semne distinctive ale diverselor epoci din evolutia olaritului.
Ceramica japoneza, influentata de cea chinezeasca, se individualizeaza prin combinatia de trei culori – cobalt, caramiziu si alb – si prin vasele cilindrice, numite “haniwa”, initial cu functie ritualica, in ceremoniile funerare. Decoratiile sunt facute cu mare pricepere, creand impresia de brocart (matase brodata). Incepand cu secolul al XVII-lea, cele mai frumoase sunt vasele produse in regiunea Arita, intens exportate in Europa.
Din Orientul Apropiat, foarte valoroase sunt vasele de ceramica apartinand culturii Hassuna si Samarra (mileniul sase i.Hr.), din Mesopotamia, si culturii Badari, din Egiptul antic, aceasta din urma avand ca element distinctiv rosul, marcat de contururi negre.
Ceramica pe continentul american
Pe teritoriul Americii de Nord, elementul caracteristic al vaselor de ceramica, aproape la fel de vechi ca cele din spatiul european, consta in decoratiunile bogate, care se realizau prin incrustarea, in lutul inca nears, a unor seminte de cereale, tije mici de plante, cochilii, inlocuite, mai tarziu, cu pictura in negru, alb si rosu. In America de Sud, mestesugul olaritului a aparut ceva mai tarziu, dar a adus ca element de originalitate faptul ca diferitele culori se aplicau inainte ca vasele sa fie arse. Cea mai cunoscuta, din acest teritoriu, este ceramica “Mochica” (incepand cu secolul I i.Hr.), din zona de coasta peruviana, care constituie o adevarata enciclopedie a istoriei locale, vechii locuitori necunoscand scrisul, dar reprezentandu-si, cu multa acuratete, cultura, pe vasele de ceramica. Scene de dragoste, de vanatoare, de viata religioasa, plante, animale, toate sunt prezente pe boluri, farfurii, ulcioare, de diverse dimensiuni. Utilizarea exclusiva a oxizilor metalici ferosi, in locul pigmentilor vegetali, in decorarea vaselor, explica de ce lipsesc tonurile de verde si albastru.
Portelanurile de Sevres
Manufacturile de portelan din Sevres, Franta, dezvoltate incepand cu secolul al XVIII-lea si functionand inca si astazi, celebre prin frumusetea vaselor de ceramica decorate intr-un albastru inconfundabil, obtinut din oxid de cobalt, au facut ca, in 2010, orasul francez sa fie declarat “Orasul ceramicii”. Originalitatea vaselor de Sevres este data si de cuptoarele speciale, cu timpul de ardere a lutului bine dozat si cu rezultate imposibil de obtinut prin alte metode. In prezent, arderea vaselor de ceramica in cuptoarele care functioneaza, traditional, cu foc de lemne, se face numai la anumite intervale de timp (ultima data in 2006), pentru o mai buna conservare a lor, in rest folosindu-se cuptoare electrice.
Ceramica romaneasca
Ceramica romaneasca, veche de peste sase mii de ani, fie ca este vorba de cea traditionala de la Horezu, Sacele, Marginea, Cucuteni etc., in culorile traditionale, diferite in functie de zona, este inca foarte vie, atat ca artizanat, cat si ca mestesug care produce vase pentru folosinta zilnica. Motivele decorative consacrate au semnificatii religioase sau sunt incarcate de o simbolistica transmisa de-a lungul secolelor – stelele si cocosul, in zona Olteniei, elementele vegetale, in Transilvania, pasari si pesti, in Maramures, la care se adauga cercul, spirala, semne ale vietii si ale devenirii spirituale. Frumusetea formelor, rafinamentul motivelor si bogatia cromatica sunt principalele caracteristici ale ceramicii romanesti.
Picasso – pictor si ceramist
Picasso, unul dintre cei mai mari pictori ai secolului al XX-lea, originar din Malaga (Spania), important centru ceramic hispano-mauric, este si autorul a nenumarate opere facute din ceramica, realizate in perioada in care a locuit la Vallauris, in sudul Frantei, pe Coasta de Azur. Timp de douazeci de ani, a creat peste patru mii de piese, unele – figurine, altele – vase de ceramica foarte originale, ceea ce a atras in zona numerosi mestesugari, care au facut din Vallauris un centru vestit de olarit, in anii ’50 ai secolului trecut. Una dintre operele lui Picasso, din ceramica – “Vaza mare cu femei in voal” – a fost vanduta la licitatie, in 2012, la pretul de aproape un milion de euro.
