Este vorba despre un muzeu care aparţine universităţii Wits, din Johannesburg. Centrul Origins reflectă istoria omenirii de la începuturile sale misterioase, iar colecţiile caută să susţină cu dovezi ştiinţifice teoria evoluţionistă.
Centrul Origins se află în campusul universităţii Wits, din Braamfontein, şi este deja renumit ca un obiectiv turistic extrem de interesant, în ciuda vârstei sale destul de mici. Centrul Origins a fost deschis publicului în 2006, dar a reuşit deja să capete faimă internaţională. A fost înfiinţat de către Departamentul de Arheologie al universităţii Wits, departament renumit pentru specialiştii săi. Aceştia sunt unii dintre cei mai buni din Africa de Sud, iar munca lor a dat roade sub forma descoperirii celor mai vechi fosile de pe teritoriul sud african.
Centrul Origins explorează atât începuturile umanităţii, cât şi evoluţia omului pe suprafaţa Africii de Sud, ceea ce se constituie într-o misiune istorică extrem de interesantă. Strămoşul sud african este cercetat şi din punctul de vedere al abilităţilor sale artistice, un capitol important al centrului Origins fiind concentrat în jurul artei pe piatră, atât de specifică populaţiilor Africii de Sud.
Acest muzeu a pornit de la o dorinţă practic poetică – de a explica omul de azi, din perspectiva dezvoltării omului de ieri. „Suntem ceea ce suntem, pentru că am fost ceea ce eram”. Acesta este motto-ul sub care echipa de cercetători a centrului Origins îşi desfăşoară activitatea.
Centrul Origins reflectă munca şi creativitatea unor academicieni şi designeri care au dorit ca prin acest muzeu să dovedească lumii întregi moştenirea culturală africană, pornind încă de la începuturile omului, în cadrul a ceea ce se cheamă „Leagănul omenirii”.
Acest „leagăn al omenirii” se referă tocmai la continentul african, pentru că aici au fost descoperite cele mai bătrâne fosile umane, aparţinând speciei Astrolopitecus Africanus. Situl cu rămăşiţele umane se află la numai 50 kilometri distanţă de Johannesburg.
Chiar la intrarea în centrul Origins, turiştii sunt întâmpinaţi de o sculptură extrem de modernă, realizată de către Walter Oltmann şi care ilustrează migraţia oamenilor de pe continentul african pe celelalte continente ale lumii. Ulterior, centrul se deschide cu o expoziţie permanentă ce reflectă începuturile omului pe pământ, sub forma uneltelor şi armelor folosite încă din Epoca de Piatră. Se cheamă „Călătorie spre origini”.
O altă expoziţie foarte interesantă vorbeşte despre fosilele umane, în baza teoriei evoluţioniste. Este intitulată „Evoluţia omului”. Sunt expuse diverse oase şi cranii de gen hominid, care ar trebui să susţină ştiinţific ideea că omul se trage din maimuţă. Craniile, în special, au darul de a impresiona vizitatorii, prin unele detalii ce evocă o creatură ale cărei trăsături par să aibă de-a face atât cu viitorul om, cât şi cu o specie de maimuţe preistorice. Sunt expuse 15 cranii de acest fel. Expoziţia dispune şi de un material video fascinant care încearcă să explice procesul de milioane de ani de-a lungul căruia maimuţa s-a transformat în fiinţă umană, dar mai ales încearcă să explice în ce perioadă de timp şi unde anume, pe suprafaţa pământului, a avut loc această evoluţie.
Centrul Origins conţine şi expoziţii impresionante ce conţin date arheologice, paleoantropologice, genetice. În ce priveşte colecţia de ordin paleoantropologic, aceasta este formată din două expoziţii: una dedicată unor fosile umane de tipul Sahelanthropus Tchadensis şi una dedicată fosilelor umane de tipul Homo Sapiens. Expoziţia Sahelanthropus Tchadensis cuprinde fosile în vârstă de şapte milioane de ani, descoperite în anul 2001, despre care se crede că ar aparţine celor mai îndepărtaţi strămoşi ai omului. Specia umană ar fi apărut printr-o primă etapă de umanizare, cunoscută sub numele de Homo Habilis.
Expoziţia Homo Sapiens evocă următorul pas de evoluţie, când omul începe să producă şi folosească unelte. Se trece deci de la Homo Habilis la Homo Ergaster, acesta populând continentul african şi răspândindu-se în Asia şi Europa. Din Homo Ergaster se trece la Homo Sapiens.
Datele arheologice sunt cuprinse în cadrul unei mari expoziţii organizate în jurul a trei colecţii. Prima are un titlu sugestiv – „Viaţa a început în Africa” – şi expune o teorie interesantă. De-a lungul timpului, descoperirile arheologice duseseră la concluzia că omul modern, Homo Sapiens Sapiens, s-ar fi dezvoltat cu 40.000 de ani în urmă în Europa. Descoperiri mult mai recente vin să răstoarne această teorie. Pe teritoriul Africii de Sud au fost descoperite bucăţi de limonit gravate, în vârstă de 75.000 de ani. Ceea ce duce la o nouă ipoteză: omul modern, Homo Sapiens Sapiens, a apărut de fapt în Africa de Sud şi de acolo s-a răspândit în Europa. Colecţia expune câteva dintre gravurile cele mai vechi din lume.
Cea de-a doua colecţie se referă la ADN-ul omului. Teoria este că toţi oamenii de pe pământ au acelaşi ADN, aparţinând aceleiaşi specii, Homo Sapiens, iar diferenţele de culoare sunt exclusiv trăsături fizice care nu justifică în niciun fel rasismul şi anumite păreri că o culoare sau alta este superioară celorlalte. Cea de-a treia colecţie vine să sprijine prima colecţie. Cel mai vechi ADN uman s-a descoperit pe teritoriul Africii de Sud, deci specia umană modernă ar fi evoluat, cu adevărat, pe acest teritoriu şi nu în Europa.
Există şi expoziţii ce evocă etapele de evoluţie ale omului din Africa, de la civilizaţia San până la mitul femeilor albe sau arta pe piatră şi populaţia San de astăzi, cea modernă.
Civilizaţia San este evocată sub aspectele sale cele mai fascinante. Aceştia erau oameni vânători şi culegători. Bărbaţii vânau animale şi păsări, în timp ce femeile culegeau ierburi, fructe, diferite plante. În această activitate se foloseau de prima unealtă din istoria omenirii – un băţ cu ajutorul căruia scormoneau pământul în căutarea rădăcinilor. Populaţia San este recunoscută în special datorită ornamentaţiilor cu mărgele pe care le produceau din cele mai vechi timpuri, ca obiecte de schimb comercial între ei şi, ulterior, cu alte populaţii din deşertul Kalahari. Pasiunea artistică s-a extins de la ornamentaţiile cu mărgele la adevărate opere de artă realizate pe piatră. Pereţii peşterilor s-au umplut, încet încet, cu minunate desene şi gravuri inspirate de viaţa simplă a oamenilor San. Toate aceste etape sunt evocate prin artefacte precum unelte de scormonit pământul, ornamentaţii cu mărgele şi câteva bucăţi de piatră încrustată cu desene extrem de vechi.
O altă expoziţie a centrului Origins vine să demonteze mitul femeilor albe din Africa de Sud. S-a vorbit foarte mult despre anumite picturi pe piatră, reprezentând o mulţime de femei cu pielea albă. În baza acestor discuţii, s-a concluzionat că arta pe piatră ar fi aparţinut unor europeni nimeriţi în Africa de Sud cu mult timp înainte de apariţia africanilor băştinaşi, Homo Sapiens. În centrul Origins sunt însă expuse câteva dintre respectivele desene. Uluitor este faptul că, în realitate, picturile nu redau femei cu pielea albă, ci bărbaţi cu pielea închisă la culoare. Aşadar, arta pe piatră din Africa de Sud nu se datorează în niciun fel europenilor.
Centrul Origins deţine şi o colecţie emoţionantă despre civilizaţia africanilor San de astăzi, o populaţie supusă nedreptăţilor rasiale şi deseori marginalizată. Colecţia constă în fotografii ale descendenţilor moderni ai populaţiei San, oameni extrem de talentaţi şi creativi ce continuă să caute noi modalităţi de exprimare artistică, în ciuda suferinţelor sociale la care sunt supuşi.
Centrul Origins este copleşitor prin expoziţiile sale şi prin modul în care evocă istoria omenirii, aducând noi informaţii şi dovezi privind strămoşul omului şi felul în care a evoluat el până în zilele noastre. Datorită complexităţii colecţiilor sale, o vizită la centrul Origins durează în jur de două ceasuri.
Programul este zilnic, între orele 9.00 şi 17.00, iar intrarea se face pe baza unei taxe decente.