Cetatea Costeşti – Cetăţuie face parte din cele şase fortăreţe dacice din Munţii Orăștiei, fiind şi ea monument istoric UNESCO. Cetatea se află lângă satul Costeşti, judeţul Hunedoara (comuna Orăştioara de Sus).
Situată într-o poziţie strategică, Valea Apei Grădiștei, Cetatea Costeşti – Cetăţuie a fost construită pentru a apăra unul din drumurile care duceau spre capitala dacică Sarmizegetusa Regia. Ridicată în secolul I î.Hr., la peste 500 metri altitudine, fortăreaţa avea un caracter defensiv. A fost reşedinţa regilor geto-daci şi a funcţionat până în anul 106 d. Hr., când a fost distrusă de romani.
Sistemul de apărare al Cetăţii Costeşti – Cetăţuie era format din trei feluri de fortificaţii: valul de pământ, zidul de piatră şi palisadă dublă. Valul de pământ apăra terasele de sub deal şi platoul superior, iar acesta nu se închidea complet, ci forma un fel de „cleşte” în faţa porţii de intrare pentru a-i expune pe atacatori.
Cetatea nu a avut un șanț de apărare, însă absenţa ei era compensată de prezenţa unor stâlpi masivi din lemn, legaţi prin împletituri de nuiele, care alcătuiau o palisadă unde se ascundeau apărătorii fortăreţei.
Zidul care înconjura Cetatea Costeşti – Cetăţuie avea o grosime de 3 metri şi o înălţime de 3-4. Acesta era de tipul „murus Dacicus”, adică un zid construit doar în locurile în care panta era lină, inspirat fiind de zidurile fortăreţelor elenistice, dar adaptat Munţilor Orăștiei. Zidul de apărare avea două fețe, golul dintre ele fiind umplut de pietre nelucrate, pământ şi alte materiale asemenea.
Sistemul de apărare al zidurilor era întărit de trunchiurile de copac ce erau puse pe partea superioară, trunchiuri care erau despicate pe lungime şi care erau acoperite de pământ, pentru a nu putea fi incendiate. Totodată, trunchiurile împiedicau ploile să inunde fortăreaţa, apa scurgându-se spre exterior.
Cetatea Costeşti – Cetăţuie a avut şi bastioane, acestea având mai multe roluri – parterul era depozitul de arme şi provizii, în timp ce etajul era locuinţa şi poziţia de luptă a apărătorilor.
În spatele zidurilor, fuseseră amenajate nişte platforme de luptă, iar după acestea se află o poartă care ducea spre platoul superior. În final, după poartă, se află palisada dublă, realizată din stâlpi de lemn. Dacă atacatorii ajungeau până la palisadă şi reuşeau să o dărâme, reuşeau să cucerească şi cetatea.
Săpăturile arheologice efectuate la Cetatea Costeşti – Cetăţuie au scos la iveală multe lucruri interesante, care i-au ajutat pe istorici să stabilească anumite date pentru istoria acestei fortăreţe din Munţii Orăștiei. Arheologii au găsit o scară din piatră fasonată, care ducea la turnurile-locuință, scara care avea jgheaburi pe laturi folosite pentru scurgerea apei.
Pe laturile estice şi vestice, erau puse două cisterne pe apă, iar lângă ele se aflau gropi săpate în stâncă, în care se strângea apa de ploaie. De asemenea, arheologii au găsit urmele unor sanctuare – este cunoscut faptul că dacii erau persoane credincioase.
După ce a fost distrusă de romani, Cetatea Costeşti – Cetăţuie nu a mai fost refăcută niciodată. Ca toate celelalte cetăţi din Munţii Orăștiei, şi aceasta poate fi vizitată în orice zi, la orice oră.
Explorările arheologice au scos la iveală o serie de artefacte care ilustrează viața de zi cu zi în Cetatea Costești. De la ceramica decorată manual, până la arme și unelte, fiecare descoperire adaugă un strat de înțelegere asupra complexității societății dacice. În mod particular, sistemul de fortificații demonstrează o înțelegere avansată a tehnicilor de construcție și apărare.
Astăzi, Cetatea Costești nu este doar un sit arheologic, ci și un punct de atracție pentru turistii din întreaga lume. Drumurile marcate și panourile informative ajută vizitatorii să înțeleagă importanța și contextul istoric al ruinelor, transformând fiecare vizită într-o lecție de istorie vie.
