Cetatea medievală a Diodului este situată în localitatea Stremţ din judeţul Alba. Fortăreaţa a fost construită în secolul al XV-lea de către Iancu de Hunedoara, pe moşia primită de la nobilul Mihail Dioghy.
Iniţial, pe acel teren era o altă cetate, datând din a doua jumătate a secolului al XIII-lea, care a fost dărâmată deoarece nu mai corespundea noilor cerinţe militare ale epocii. Cu piatra provenind de la vechea cetate, Iancu de Hunedoara a ridicat o nouă fortificaţie, care s-a remarcat prin forma sa rectangulară, rar întâlnită în Transilvania.
Cetatea Diodului are forma unui dreptunghi aproape perfect, cu laturile de 58 × 40 de metri, prevăzute cu câte un turn de plan pătrat la fiecare colţ. Turnurile sunt dispuse oblic faţă de incintă, fiind susţinute la exterior de câte două contraforturi.
Zidul de incintă are o grosime de maxim 1,30 metri şi o înălţime care ajunge, în unele locuri, până la 4 metri, fiind construit din piatră de râu, precum şi din cărămidă fragmentată.
Cetatea era înconjurată de un şanţ de apărare de formă elipsoidală, cu o lăţime de aproximativ 16 metri, umplut cu apă de la un izvor aflat în apropiere. Cu excepţia drumului de acces la poarta de intrare, zona din jurul cetăţii era mlăştinoasă, reprezentând o barieră naturală împotriva eventualilor atacatori.
După moartea lui Iancu de Hunedoara, în anul 1456, cetatea Diodului şi domeniul devin proprietăţi regale, iar în 1461 ajung în administraţia Capitulului de Alba Iulia, adăpostind ulterior personalităţi marcante din istoria regiunii.
În anul 1563, în contextul conflictelor dintre diferitele partide nobiliare, cetatea a fost asediată şi distrusă de către Ioan Sigismund, voievodul Transilvaniei, astfel că domeniul intră în cadrul proprietăţilor fiscale ale voievozilor şi principilor Transilvaniei până în anul 1700, când devine proprietatea unor nobili maghiari.
Cetatea Diodului impresionează prin dimensiunile sale generoase, 58 × 40 de metri, și turnurile sale pătrate, strategice la fiecare colț, dispuse oblic față de incinta cetății și susținute de contraforturi robuste. Această configurare nu doar că îmbunătățea apărarea, dar și oferea un avantaj tactic în controlul teritoriului înconjurător.
Astăzi, ruinele Cetății Diodului rămân un punct de interes major pentru istorici și turiști, oferind o fereastră spre trecutul medieval al Transilvaniei. Conservarea și studiul acesteia continuă să aducă la lumină detalii despre perioada în care Iancu de Hunedoara a fost o figură pivotală în istoria românească și europeană.
