Cetatea Oratia este situată în localitatea Podu Dâmboviţei, comuna Dâmbovicioara din judeţul Argeş, mai exact la aproximativ şase kilometri de Rucăr. În momentul actual, cetatea se prezintă sub forma unor ruine.
Istoricii încă cercetează informaţiile pe care le au despre această cetate, informaţii care se găsesc într-un număr destul de redus, acesta fiind şi motivul pentru care încă nu s-au stabilit toate datele legate de existenţa şi rolul acesteia.
Câţiva dintre istorici pun construcţia pe seama cavalerilor teutoni, aducând ca argumente în sprijinirea ipotezei lor tehnică folosită la construire, turnul deschis către interior, denumirea Dealul Sasului (dealul pe care a fost ridicată cetatea), precum şi rolul pe care îl juca acest drum ce ducea spre Câmpulung, în perioada coloniştilor saşi.
Alţi istorici au încercat să identifice Cetatea Oratia cu Cetatea Dâmboviţa, menţionată în anumite documente. Cu toate acestea, au existat şi specialişti care nu au fost de acord cu această ipoteză, aceştia fiind de părere că Cetatea Dâmboviţa ar fi mai degrabă cetatea de la Cetăţeni.
Istoricul şi arheologul Gheorghe I. Cantacuzino a lansat ipoteza conform căreia fortificaţia de la Podul Dâmboviţei este întâlnită în documente sub denumirea de Piatra Craiului (sau Kiralko) – pe lângă poziţiile lor identice, într-un document scris de Fr. Sulzer în 1781 este clară identificarea cetăţii Piatra Craiului cu aceasta.
Cetatea Oratia a fost ridicată pe drumul ce lega Brașovul de Câmpulung, fiind o fortificaţie de dimenisuni relativ reduse. Fundaţia a fost realizată chiar pe stâncă, iar zidul ce înconjura cetatea a fost făcută din piatră sumar cioplită.
În sud-estul construcţiei, au existat dependinţele de lemn, lucru demonstrat de cenuşa şi urmele carbonizate găsite de arheologi. Aceştia au ajuns la concluzia că cetatea a fost distrusă într-un mod violent, poate printr-un bombardament.
Cetatea Oratia a fost numită chiar un mic castel, singura diferenţă fiind aceea că avea artilerie. Din păcate, nu este inclusă în niciun viitor proiect de reabilitare. Cu toate acestea, ruinele pot fi vizitate de oricine, drumul până la ea fiind unul de dificultate minimă.
Deși accesul la cetate este dificil, traseul către ea este o aventură în sine, oferind vizitatorilor ocazia de a explora natura nealterată și de a se bucura de peisaje spectaculoase ale munților înconjurători. Cetatea este un loc ideal pentru iubitorii de istorie și pentru cei pasionați de drumeții, combinând explorarea culturală cu aventura în aer liber.
Pentru cei interesați de fotografie sau pictură, ruinele oferă cadre ideale, cu ziduri care se ridică mândre în fața cerului și vegetația care încearcă să recucerească locul. Fiecare piatră și fiecare crevasă sunt mărturii ale trecerii timpului, oferind un subiect bogat pentru artiști.
