Cheile Albioarei se găsesc în bazinul superior al Văii Roşia, pe raza administrativă a localităţii Roşia, în Munţii Pădurea Craiului. Cheile sunt traversate de DJ 764 care leagă localităţile Beiuş şi Aleşd.
Cheile Albioarei au o lungime de 2,6 kilometri şi au fost sculptate în roci calcaroase şi în roci senoniene, fiind alcătuite din gresii şi conglomerate. Cheile reprezintă singura cale de acces din Beiuş în Munţii Pădurea Craiului şi înspre depresiunea Vadului. Spre deosebire de alte chei din România, acestea nu sunt străbătute de un curs de apă permanent, însă sunt pline, pe o parte şi pe alta, de peşteri şi de izvoare.
Peştera Ciur Ponor are o lungime de aproximativ 15 kilometri, ieşind la suprafaţă prin Izbucul Topliţei de Roşia. Jumătate din lungime reprezintă un curs subteran activ. Peştera a fost explorată în anii 1983-1984, speologul-scafandru Halasi Gabor fiind cel care a condus expediţia.
Peştera Vacii este una dintre cele mai cunoscute peşteri din Cheile Albioarei, fiind folosită, de multe ori, ca adăpost. Are o lungime de 138 de metri, fiind prima dată transpusă pe o hartă în anul 1982. Se află pe versantul drept al cheilor, la o altitudine de 40 de metri deasupra albiei. Dimensiunile sale sunt de 27 x 13 metri şi este compusă dintr-o sală mare şi două galerii, una dintre ele având, la rândul ei, o sală.
Peştera Jofi a fost descoperită în anul 1984, în timpul unei exploatări de bauxită. Exploatările de bauxită au fost efectuate în toate peşterile, până în 2003, când au fost stopate. Această peşteră a oferit nenumărate surprize speologilor: sunt prezente cascade, păduri de stalactite, un curs de apă care apare şi dispare, dar şi un lac cu sifon.
Peştera Valău este situată în versantul drept al Cheilor Albioarei, iar cei care vor să o exploreze trebuie să ştie că înălţimea galeriei aflată imediat după intrare se micşorează brusc. Urmează apoi o sală înaltă, care se bifurcă în galerii – cea din stânga are un traseu mai greoi, în timp ce cea din dreapta este scundă şi strâmtă.
Peştera Ciur Izbuc a fost explorată în anul 1952 pentru prima dată şi este foarte importantă din punct de vedere arheologic, pentru că speologii au găsit câteva sute de urme ale unui om preistoric. Peştera se desfăşoară pe două nivele şi iese la suprafaţă tot prin Izbucul Topliţei de Roşia.
Peştera Babii se găseşte pe versantul stâng al Cheilor Albioarei, fiind pentru prima dată explorată şi pusă pe o hartă a zonei în 1908. Este o peşteră scurtă, de doar 54 de metri, şi se compune dintr-o galerie fosilă, o galerie terminată într-un horn şi o sală cu nişe.
Peştera Crucii se afla chiar în fata Peşterii Valău, la o altitudine de zece metri deasupra albiei. Se urcă destul de greu până la ea şi este o peşteră simplă, fără galerii laterale, de doar 20 de metri.
Cheile Albioarei reprezintă un obiectiv turistic ce nu ar trebui ratat de cei care ajung pe aceste meleaguri. Iubitorii de speologie au nenumărate posibilităţi de petrecere a timpului, însă nici iubitorii de natură, în general, nu au de ce se plânge.
Traseele din chei sunt punctate de puncte de observare de unde poți admira panorame largi asupra întregii văi, oferind priveliști care îți taie respirația. Cheile Albioarei sunt un loc perfect pentru a experimenta liniștea și frumusețea nealterată a naturii, departe de zgomotul și agitația urbană.