Dacă vreţi să faceţi o plimbare interesantă în Dobrogea şi să evitaţi litoralul, Cheile Dobrogei vă oferă o privelişte de neuitat. Puteţi ajunge aici în două moduri: ori pe DN 22, în dreptul localităţilor Gura Dobrogei sau Palazul Mic, ori pe DN 2A, prin localitatea Mihail Kogălniceanu, ajungând la Târgușoru. De aici, urmăriţi traseele.
Pereţii de calcar din Cheile Dobrogei au o vechime de circa 180 de milioane de ani, dezvoltându-se pe şisturile vechi de două miliarde de ani – acest lucru le face să fie cele mai vechi roci de la noi din ţară. Aşadar, calcarele s-au format în perioadele jurasic şi cretacic, fiind şi acum prezente colonii de corali, care ajung la o înălţime de 15-30 de metri.
Specialiştii au găsit până acum 565 de specii de plante în Cheile Dobrogei. Vegetaţia este caracterizată de tufărişuri de tip submediteranean, de stepe şi de silvostepe. Printre plantele pe care le puteţi găsi aici, se numără peliniţa, vişinul turcesc, porumbarul, stejarul pufos, iasomia comună, calin, brânduşe şi multe altele, unele dintre ele făcând parte din lista plantelor rare din lume.
Dacă ajungeţi în acest loc vara şi căldura devine insuportabilă, vă puteţi răcori intrând în peşterile de aici. Peştera La Adam se situează la 65 de metri altitudine şi are o lungime de 104 m, aici găsindu-se fosile de la specii ca mamut, ren, panteră, leu de peşteră, precum şi de la bizoni sau cai sălbatici. Tot aici s-a descoperit un molar al unui om care a trăit în paleoliticul superior, adică acum mai bine de o sută de mii de ani. S-au găsit şi basoreliefuri sau obiecte din ceramică, precum şi un altar care, se pare, era închinat lui Mithras.
Peştera Liliecilor (sau Gura Dobrogei) are o lungime de 656 m, fiind creată de cursul unei ape. Fosilele descoperite au arătat faptul că rocile s-au format în jurasic. Aici au fost descoperite fosilele unor mamifere rozătoare şi insectivore, precum şi obiecte umane din paleoliticul inferior şi neolitic.
Foarte multe colonii de lilieci au trăit în această peşteră, însă au dispărut în mare parte, din cauza oamenilor. Peştera a fost un loc perfect pentru oamenii de atunci, oferindu-le atât o locuinţă, cât şi protecţie.
Pe lângă elementele geomorfologice, caracteristicile botanice şi peisajele impresionante, Cheile Dobrogei prezintă o deosebită importanţă prin faună. Reprezentative sunt mamiferele zburătoare, reptilele şi păsările, unele dintre ele protejate de lege. Mai mult, aici se regăsesc populaţii cuibătoare, iar speciile răpitoare îşi găsesc refugiu în perioadele de iernat şi migrat.
Din păcate, fauna şi flora sunt puse în pericol atât de turiştii nepăsători, cât şi de cei care organizează activităţi vânătoreşti sau de păşunat. În plus, poluarea este o problemă destul de serioasă – lângă chei se fac lucrări de exploatare a şisturilor verzi, iar zgomotul şi pulberea lăsată afectează mediul.
Dacă vreţi să vedeţi Cheile Dobrogei în toată splendoarea lor, cel mai bine ar fi să vă duceţi în perioada aprilie-mai, când întreaga zonă este acoperită cu un verde crud. Bineînţeles, dacă ajungeţi în alte luni, veţi fi la fel de impresionaţi de acest loc pe care ar trebui să-l păstrăm aşa cum ni l-a lăsat natura.
Pe lângă frumusețea naturală, Cheile Dobrogei sunt și un loc plin de istorie. Aici se găsesc urme ale unor așezări neolitice, iar peisajul este punctat de diverse monumente naturale și situri arheologice. Vizitatorii pot învăța despre bogăția culturală a zonei, explorând aceste comori ascunse.
Traseele de drumeție din Cheile Dobrogei sunt bine marcate și accesibile pentru toate nivelurile de experiență. Fie că ești un drumeț începător sau un explorator experimentat, vei găsi trasee care îți vor pune în valoare abilitățile și îți vor oferi șansa de a te bucura de aerul proaspăt și de liniștea naturii.
