Cheile Nerei se găsesc în judeţul Caraș Severin, făcând parte din Parcul Naţional Cheile Nerei – Beușnița. Din punct de vedere administrativ, cheile aparţin de comunele Şopotu Nou şi Sasca Montană şi sunt incluse într-o arie protejată, care face parte din categoria a IV-a a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii.
Cheile au fost formate de râul Nera şi au o lungime de 22 de kilometri, mulţi afirmând că sunt cele mai lungi chei din ţara noastră. Din această lungime, circa 20 de kilometri reprezintă cheile propriu-zise, iar restul formează un defileu care are aspect de chei, pentru că este îngust şi foarte sălbatic.
Pereţii cheilor sunt, cu adevărat, impresionanţi, pentru că ajung şi la 200 de metri înălţime, iar peisajul este unul excepţional, turiştii întâlnind la tot pasul cascade, lacuri, peşteri şi canioane. În unele locuri, străbaterea cheilor necesită ca vizitatorii să meargă chiar prin râul Nera. În alte locuri, au fost construite mici poduleţe care să faciliteze străbaterea acestui loc deosebit.
Cheile Nerei sunt deosebit de importante atât din punct de vedere geologic, cât şi din punct de vedere floristic şi faunistic. În ceea ce priveşte aspectul geologic, cheile sunt formate din conglomerate, calcare de Miniș, Gumpina şi Marila, dar şi din gresii şi argile. Morfologia se caracterizează prin doline, izbucuri, cascade, ponoare, marmite şi pereţi calcaroşi, dar şi prin peşteri. Printre cele mai populare caverne din aceste chei, se numără Peştera de la Lacul Dracului, Peştera Boilor şi Peştera Dubova.
Fauna întâlnită în Cheile Nerei este una chiar interesantă. Se pot întâlni ursul, vulturul alb, râsul, şarpele orb, scorpionul, vipera cu corn şi exemplare mai puţin întâlnite, precum presura bărboasă, lăstunul de stâncă şi pietrarul bănăţean. În ceea ce priveşte flora, turiştii pot vedea exemplare din garofiţa bănăţeană, bujor de munte, bujor bănăţean, stânjenel, cornişor, alun, vişin turcesc şi măceş de Beușnița.
