Cimitirul Avalon din Soweto reprezintă cel mai mare şi faimos cimitir din Africa de Sud, principalul loc de odihnă al eroilor africani decedaţi în timpul luptelor contra apartheidului, pentru libertate şi drepturile omului. Este considerat mai mult decât principalul cimitir, este considerat un monument istoric şi un extraordinar obiectiv turistic.

A fost deschis în anul 1972, în plin regim de hărţuire rasială, şi a fost destinat exclusiv populaţiei de culoare a Africii de Sud. Majoritatea combatanţilor regimului apartheid, ucişi în timpul confruntărilor violente stradale, erau aduşi şi înmormântaţi în acest loc.

Cimitirul Avalon ocupă o suprafaţă de 172 hectare şi cuprinde deja 350.000 de morminte. În anul 2011, i s-a adăugat încă o parcelă de teren. Oraşul Johannesburg suferă de lipsă de spaţiu de înmormântare, astfel că atunci când s-a pus problema înfiinţării unui nou cimitir, primăria a decis ca acesta să fie, de fapt, deschis în prelungirea celui mai mare cimitir sud african – Avalon.

Suprafaţa extinsă cuprinde încă 25.000 de locuri de veci şi este considerată un fel de aripă nouă, lipsită de însemnătate istorică, dar la fel de faimoasă. Evenimentul de deschidere a acestui spaţiu a fost marcat printr-o adevărată ceremonie publică, însuşi primarul oraşului tăind panglica de inaugurare.

În ce priveşte planurile de viitor, cimitirul Avalon pare „norocos”. Se preconizează ca, în anii următori, cimitirului Avalon să-i fie alocate încă 125 de hectare de teren. Până atunci însă, acesta a fost deja modernizat, în cadrul lucrărilor de extindere din 2011.

Cimitirul Avalon a fost prevăzut cu un sistem de irigaţie, cu o reţea de trasee cimentate, toalete publice şi chiar şi un iaz de acumulare. Suprafaţa adăugată a fost împrejmuită cu garduri, iar la intrare a fost construită o căsuţă destinată paznicului cimitirului. S-a încercat specularea acestui loc dincolo de funcţionalitatea sa sumbră, s-a încercat promovarea cimitirului Avalon ca atracţie turistică şi important monument istoric. Astfel, autorităţile au pus mare accent pe curăţenie, ordine şi chiar şi pe peisaje. Au fost plantaţi, de-a lungul timpului, peste 5000 de copaci şi s-au depus mari eforturi în ceea ce priveşte decorul natural.

Din punct de vedere al valorii sale istorice, cimitirul Avalon este cel mai renumit cimitir al Africii de Sud, nu doar cel mai încăpător. Aici sunt îngropaţi majoritatea marilor eroi ai luptei împotriva apartheidului, ai celor care şi-au dat viaţa împotrivindu-se discriminării şi segregării rasiale.

Între anii 1970 şi 1980, înmormântările care au avut loc aici reprezentau adevărate evenimente publice. Morţii nu erau plânşi şi conduşi pe ultimul drum doar de familie şi prieteni, ci de mari mase de oameni, care doreau în acest fel să onoreze trecerea în nefiinţă a luptătorilor, dar şi să ducă lupta lor mai departe.
De foarte multe ori, înmormântările din cimitirul Avalon se transformau în ceremonii publice cu caracter politic şi sfârşeau prin apariţia forţelor poliţieneşti care foloseau violenţa pentru a-i împrăştia pe oameni.

La înmormântările din cimitirul Avalon se întâmpla să participe africani deghizaţi în militari dotaţi cu arme primitive, cioplite în lemn. Mulţimile intonau cântece de libertate, cântece interzise la acea vreme întrucât conţineau mesaje politice împotriva regimului de la putere. Printre cei veniţi să asiste la aceste înmormântări se găseau şi oameni „înarmaţi” cu bannere în care se cerea egalitate rasială în Africa de Sud. În aceste condiţii, înmormântările din cimitirul Avalon luau rapid înfăţişarea unor adevărate manifestaţii de stradă, înfăţişarea unor proteste, ceea ce făcea ca forţele poliţieneşti să intervină cu violenţă, ducând chiar la confruntări stradale.

Pe acest fond, cimitirul Avalon a devenit sinonim cu lupta pentru libertate a populaţiei de culoare din Africa de Sud. Acest lucru este valabil până în zilele noastre. Cimitirul Avalon şi-a asumat deja rolul de monument istoric al luptei împotriva apartheidului şi, în acest sens, mormintele eroilor sunt marcate în mod special.

Încă de la intrarea în cimitirul Avalon, turiştii sunt întâmpinaţi de o placă comemorativă, dispusă chiar în faţa primelor două morminte de pe partea stângă. Acolo îşi dorm somnul de veci două dintre femeile care au marcat în mod emoţionant lupta împotriva politicii de apartheid – Lilian Ngoyi şi Helen Joseph. Lilian era de culoare, Helen era albă. Totuşi, au fost cele mai bune prietene, s-au implicat în mod egal în acţiunile antiapartheid şi au suferit, în egală măsură, hărţuiri, discriminări şi pedepse. Amândouă au rămas în memoria sud africanilor drept cele mai mari luptătoare împotriva rasismului din ţară şi îşi dorm somnul de veci una lângă alta.

Tot în cimitirul Avalon, odihnesc şi copiii ucişi pe fondul protestelor contra apartheidului. Cei dintâi elevi care au îndrăznit să se opună discriminării rasiale, Hastings Ndlovu şi Hector Pieterson, au murit în aceeaşi zi, la 16 iunie 1976, şi au fost îngropaţi în acelaşi cimitir. Alături de ei, au găsit odihnă şi alţi eroi: Tsietsi Mashinini, Joe Slovo, Anthony Dali, Charlotte Maxehe şi Isaac Rakobo.

Trei dintre mormintele eroinelor luptei contra apartheidului au fost declarate, în anul 2010, monumente naţionale – cele ale lui Lilian Ngoyi, Helen Joseph şi Charlotte Maxehe.

Totuşi, cimitirul Avalon nu cinsteşte exclusiv memoria eroilor dintr-o singură perioadă istorică. Alături de sacrificiile făcute în perioada apartheidului, sunt onorate şi alte sacrificii. Spre exemplu, în partea de nord a cimitirului Avalon a fost înălţat un monument comemorativ, destinat soldaţilor sud africani care au luptat şi şi-au dat viaţa in timpul Primului Război Mondial. Se cheamă monumentul Mendi, în cinstea celor 616 africani decedaţi la bordul navei SS Mendi, scufundate la 21 februarie 1917, în drum spre Franţa. Dintre aceşti bravi soldaţi, 607 erau sud africani de culoare. Monumentul Mendi a fost dezvelit în anul 1995, de către regina Elisabeta a doua, iar pe placă au fost inscripţionate cuvintele unuia dintre soldaţii sud africani, în timpul scufundării. Cuvintele lui mărturisesc istoria zbuciumată a unei naţiuni multiculturale. În timpul evenimentului de la 1917, au murit laolaltă, ca nişte adevăraţi fraţi, africani Zulu, Xhosa, Basuto şi Swazi.

Din păcate însă, cei mai mulţi sud africani înmormântaţi în cimitirul Avalon sunt victime ale infestării cu virusul HIV. Acest virus a decimat practic populaţia sud africană şi se preconizează că decesele vor continua în acelaşi fulminant ritm. Chiar şi în cazul celor decedaţi pe fondul bolii, înmormântările în cimitirul Avalon sunt marcate sub forma unor evenimente cu participare foarte mare. De regulă, orice convoi funerar numără în jur de 500 de persoane, nu doar rude şi prieteni, ci şi oameni necunoscuţi, atraşi de solemnitatea momentului şi de dorinţa de a fi alături de cei lăsaţi în urmă.

Cimitirul Avalon se află în Soweto, la numai 15 kilometri distanţă de centrul oraşului Johannesburg. Atrage numeroşi turişti, nu doar pentru că aici îşi petrec eternitatea cei mai mulţi eroi ai luptei pentru libertate, ci şi datorită pietrelor funerare, extrem de multe şi diferite, ca dimensiune şi formă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.