Situat pe str. Avram Iancu din municipiul Cluj-Napoca, Cimitirul Hajongard este unul dintre cele mai vechi cimitire din oraş, datând de la finalul secolului al XVI-lea. Cea mai veche piatră de mormânt se află în zona luterană a cimitirului şi a fost pusă în anul 1599.
Originea denumirii sale a făcut obiectul unor dezbateri. O ipoteză este aceea că „Hajongard” provine de la „Hazinschart”, numele familiei care avea în proprietate terenul unde s-a construit cimitirul. Alţi specialişti consideră că denumirea vine de la grădina aflată înainte în acest loc, şi anume Hasengarten („Grădina cu iepuri”) sau Haselgarten („Grădina cu Alune”).
Acesta a fost înfiinţat în contextul epidemiei de ciumă din anul 1585, când cimitirul din centrul oraşului, din jurul Bisericii Sf. Mihail, a devenit neîncăpător. Cimitirul Hajongard a fost extins de mai multe ori. În secolul al XVII-lea, s-a deschis cimitirul luteran, iar în anul 1840 cimitirul evreiesc.
În anul 1885, a avut loc o reorganizare a cimitirului, astfel că s-au plantat arbori, s-au desemnat parcelele, iar pietrele funerare ale celor deshumaţi au fost plasate la intrare. Ulterior, la sfârşitul secolului al XIX-lea, cimitirul şi-a mărit din nou suprafaţa: în 1892, în partea de sud, au fost înfiinţate cimitirul soldaţilor şi un alt cimitir evreiesc.
Cu excepţia cimitirului luteran şi a celui evreiesc, la Hajongard, nu există o împărţire a mormintelor în funcţie de confesiune, astfel că locul adăposteşte laolaltă catolici, protestanţi, ortodocşi, evrei etc.
Cimitirul Hajongard se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 14 hectare, iar mormintele sale variate, aparţinând unor familii de nobili, precum şi impresionantele monumente funerare, l-au transformat într-un adevărat obiectiv turistic.
Aici, sunt înmormântate şi o serie de personalităţi de seamă, printre care scriitorul Ion Agârbiceanu (1882-1963), guvernatorul Transilvaniei Gyorgy Banffy (1746-1822), arheologul Constantin Daicoviciu (1898-1973), criticul literar Adrian Marino (1921-2005), speologul Emil Racoviţă (1868-1947) etc.
Pe lângă valoarea istorică, Cimitirul Hajongard este recunoscut și pentru diversitatea sa ecologică, găzduind numeroase specii de arbori și plante care aduc un omagiu vieții în mijlocul unui oraș modern. Aceasta transformă cimitirul într-un spațiu de refugiu și meditație pentru locuitorii și vizitatorii orașului.
