Gradina si muzeu de istorie in aer liber, testament funerar dedicat culturii croate si loc de odihna vesnica, Gradska Groblja sau Cimitirul Mirogoj, inclus in asociatia internationala a celor mai importante cimitire din Europa, se afla in nordul orasului Zagreb din Croatia. Acest loc este unul dintre acele amplasamente emblematice pentru istoria si cultura unei tari, respectiv pentru evolutia artistica a Croatiei.
Vizitatorii care vor sa ajunga la acest cimitir, un obiectiv turistic mai putin obisnuit, vor putea face o calatorie scurta cu autobuzul din fata catedralei, desigur, dupa ce au vizitat si acest punct important din Zagreb. De fapt, Mirogoj este inclus intr-un circuit turistic, asa ca turistii nu ar trebui sa intampine nici un fel de probleme in gasirea acestui cimitir.
Mirogoj a luat fiinta in anul 1876, fiind amenajat pe un teren care i-a apartinut odinioara lui Ljudevit Gaj, un celebru scriitor, lingvist si politician, cunoscut ca autor al alfabetului latin folosit pentru scrierea in limbile croata, sarba, muntenegreana si bosniaca. De altminteri, mormantul sau se afla in cimitirul Mirogoj. Atunci cand s-a amenajat acest loc pentru odihna vesnica, administratorii au cautat sa aduca impreuna toate cimitirele imprastiate prin oras si, desigur, crearea unui cimitir potrivit pentru cei morti.
Cel care a fost angajat sa proiecteze si sa supravegheze lucrarile de amenajare, Hermann Bolle, un arhitect german, s-a ocupat si de restaurarea catedralei din Zagreb, dar si a muzeului de arte si meserii de aici. Si nu intamplator, deoarece viziunea artistica a lui Hermann Bolle nu a fost nicicum una saraca, ba dimpotriva, el a cautat sa dea fiinta unui „Ierusalim celest”, in stil neorenascentist, ceea ce, la o scara normala, s-a si intamplat.
Arcadele de o eleganta desavarsita, capelele cu cupole si aleile lungi creeaza un loc fascinant si, in acelasi timp, sinistru, cel putin pentru unii vizitatori. Din nefericire insa, atunci cand au fost demarate lucrarile de amenajare, tara traversa o perioada zbuciumata din punct de vedere economic, drept pentru care lucrarile au fost finalizate abia dupa o jumatate de secol, chiar dupa moartea lui Bolle. Cu toate acestea, s-a respectat intocmai planurile arhitectului german, pe langa un cimitir in adevaratul sens, Mirogoj devenind un fel de testament artistic al celului care si-a dedicat cincizeci de ani din viata artelor.
Aici se afla si mormintele unor personalitati de seama ale Croatiei, printre care cel al lui Stjepan Radic, conducatorul Partidului Taranesc, Drazen Petrovic, unul dintre cei mai mari baschetbalisti ai tarii si cel al lui Franjo Tudjman, primul presedinte al Croatiei. Tot aici, are loc si o ceremonie fascinanta. La 1 noiembrie, de Ziua Tuturor Sfintilor, croatii aprind lampi, candele si lumanari pe care le pun pe mormintele celor dragi, in timp ce cimitirul Mirogoj se aprinde precum linia unui orizont pe timp de noapte.
In plus, in aceasta zi, pana si aleile largi sunt invaluite in luminile candelelor, lumanarilor sau a lampilor, aduse aici de cei din Zagreb, in amintirea celor dragi care s-au stins din viata. In sfarsit, Mirogoj nu este doar un cimitir, ci un loc care traseaza evolutia istorica si culturala a Croatiei.
