Capsatorul, dispozitivul prin care se pot pune laolalta mai multe coli de hartie, prin intermediul unei capse metalice, si care este nelipsit din birouri, ca orice alt obiect de care ne folosim in activitatile noastre zilnice, ascunde o poveste. Se pare ca primul capsator, unul rudimentar, a fost conceput in timpul lui Ludovic al XV-lea, la inceputul anilor 1700, fiecare bara din metal fiind facuta manual si fiind inscriptionata cu insemnele regale (pana la acea data, documentele fiind pastrate prin legaturi facute cu ata sau snur, prin lipirea cu ceara, iar mai tarziu prin prinderea cu agrafe).
Un capsator mai apropiat, ca functionalitate, de dispozitivul de astazi, a fost realizat si brevetat la 30 septembrie 1841, de catre Samuel Slocum, un inventator american din New York. Tamplar de meserie, acesta a stat o vreme in Anglia, dupa care, intors in SUA, a pus bazele unei intreprinderi care producea stifturi – tije metalice, cu ajutorul carora se imbinau doua piese, si care se puteau folosi si pentru legarea colilor de hartie. In 1866, compania americana MFG.Co, cea care si astazi fabrica diverse masini si echipamente industriale, obtine un patent pentru un capsator, care putea prinde, cu o mica bara metalica, mai multe hartii, chiar paginile unei carti sau partile componente ale unei cutii din carton. In functie de necesitati, capsele aveau dimensiuni diferite, cea mai mare fiind cat jumatatea degetului aratator.
In acelasi an, americanul George W. McGill breveteaza si el un capsator cu benzi flexibile din alama. Continua sa isi perfectioneze inventia si, in anul urmator, adapteaza dispozitivul astfel incat, prin presiune asupra unui brat, capsele sa penetreze hartia. Isi prezinta aparatul la Expozitia din Philadelphia, din 1876. Un an mai tarziu, Henry Heyl dezvolta un instrument capabil sa insereze capsele si sa le si indoaie varfurile in spatele colilor. Primele capse de birou, comercializate si in Europa, au fost marca Bostitch, o firma celebra, care functioneaza si in zilele noastre. Capsele moderne sunt facute din sarma indoita, comercializate compact (lipite intre ele, pentru a putea fi introduse cu usurinta in capsator). In functie de modelul capsatorului, picioarele capsei pot fi indoite in interior sau in exterior, acestea din urma fiind mai usor de desfacut, de aceea se folosesc, mai ales, pentru prinderea provizorie a colilor.
Un capsator standard, de birou sau unul de buzunar (mai mic), este confectionat din metal si plastic, in partea superioara, cu o capacitate de stocare de la cateva zeci de capse la 200-300, acestea incarcandu-se pe partea interioara a bratului, cu ajutorul unui mecanism retractant, cu arc. Unele capsatoare au forma de cleste si pot fi folosite fara a le sprijini pe un suport, in timp ce dispozitivele de mare capacitate trebuie utilizate sprijinindu-le pe masa, pentru a lega pachete de coli. Cu cat capsatorul este mai lung, cu atat capacitatea acestuia de a fixa mai multe coli este mai mare.
Oricat ar parea de banal acest obiect, producatorii din domeniu au facut studii de piata, care au avut ca urmare imbunatatirea tehnologiei, ceea ce a condus la cresterea substantiala a vanzarilor. Astfel, pastrand design-ul consacrat al capsatoarelor, au apelat la materiale mai suple si mai putin reci (de exemplu, ABS-ul, un polimer termoplastic), care, la atingere sa dea senzatia de confort, au marit, cu o treime, capacitatea capselor de a patrunde prin hartie si au imbogatit cromatica (desi statisticile arata ca tot capsatoarele negre sau gri-metalic se vand cel mai bine). In schimb, cele albe, albastre, rosii, roz, orange, au prins foarte bine la utilizatorii mai tineri sau in cazul celor care achizitioneaza un capsator pentru uzul personal, la domiciliu, si nu pentru serviciu.
Termenul de garantie pe care il ofera cei mai multi producatori de capsatoare este de cinci ani, insa Compania coreeana Zenith, care isi fabrica toate capsatoarele in filiala din Italia, a scos pe piata, in 2011, capsatorul care are garantie pe viata. In plus, multe companii care fabrica produse de papetarie si-au propus, inca din 2012, sa foloseasca plastic reciclat, pentru un “capsator-eco”.
Termenul “capsator” acopera si alte realitati decat cele mentionate anterior, principiul de functionare fiind, in mare, acelasi. Exista capsatoare tehnice (pentru carton, materiale, textile, lemn, pentru fixarea rapida a materialelor izolatoare etc.) electrice si pneumatice (pentru a tapisa mobila, cu piele, vinil, stofa, pentru a fixa diverse materiale pe lemn, pentru aranjarea decoratiunilor), chirurgicale (pentru a inchide plagile, pentru suturi, pentru diverse alte interventii – gastro-enterologice, toracice, ginecologice, cardiologice, gastroplastii (pentru slabire) – caz in care se folosesc capsatoare de unica folosinta, cu capse din titan.
