Cine a inventat GPS-ul?

GPS-ul (Global Positioning System), care se traduce ca “Sistem de localizare mondial” sau, mai aproape de sensul originar, “Ghidaj prin satelit”, este un sistem de geolocalizare, adica de pozitionare a unui obiect/persoane, pe baza coordonatelor geografice, cu posibilitatea de afisare a datelor, cu ajutorul unui software.

In 1969, la Pentagon (sediul Departamentului Apararii al Statelor Unite ale Americii) s-a pus la punct o metoda de localizare geografica, utilizand o retea de sateliti, plasati pe orbita Pamantului, care puteau furniza reperele exacte pentru orice punct de pe suprafata Terrei, in timp real, 24 de ore din 24, numit NAV.S.T.A.R-G.P.S (Navigation System Time and Ranging – Global Positioning System). Ideea a inceput sa fie pusa in practica in 1973, finantata exclusiv de Departamentul Apararii al SUA, fiind destinata operatiunilor militare.

Primul satelit a fost lansat in 1978, iar sistemul a devenit operational abia in 1995, cand pe orbita se aflau 28 de sateliti, in unghi de 55 de grade fata de Ecuator, plasati la o altitudine de 20 200 kilometri. Dintre cei 28 de sateliti, 24 sunt “principali”, iar patru “de rezerva”, pentru acoperirea diverselor disfunctionalitati care ar putea sa apara. Perioada de revolutie a satelitilor (miscarea de rotatie in jurul Pamantului) este de 11 ore si 58 de minute, astfel ca o constelatie de sateliti poate fi observata de doua ori in 24 de ore. Durata medie de “viata” a unui satelit este de 8-9 ani, fiind necesara o permanenta retehnologizare a acestora. De la sol, cinci statii urmaresc si inregistreaza continuu orice semnal. Centrul de calcul de la Colorado Springs (Master Control Station) actualizeaza in permanenta orbitele satelitilor, supravegheaza sincronizarea ceasurilor si starea tehnica a aparaturii.

Daca, initial, GPS-ul a fost utilizat exclusiv pentru operatiunile militare, din 2011, a devenit un sistem de localizare accesibil si publicului larg, asa cum este si GLONASS, un sistem global de navigatie satelitara conceput si finantat de Fortele Spatiale ale Federatiei Ruse. In 1983, presedintele SUA, Ronald Reagan, dupa un groaznic accident aviatic, al zborului Korean Airlines 007, provocat de un avion de vanatoare rusesc, piezandu-si viata, in aceasta tragedie, 269 de persoane (printre care si deputatul american Larry McDonald) a promis ca, din momentul in care tehnologia GPS va deveni functionala, va putea benefia de aceasta, orice persoana, in mod gratuit, ceea ce s-a si intamplat. Bill Clinton a continuat aceasta politica si a sustinut si autorizat imbunatatirea semnalelor GPS, pentru civili, astfel incat localizarea se poate face cu o precizie maxima.

In Rusia, sistemul satelitar – GLONASS – a fost conceput in anii’80, in timpul Razboiului Rece. In 1995, au fost plasati pe orbita 24 de sateliti, dar, in 2000, din pricina bugetului tot mai mic alocat de guvernul rus acestui proiect, doar sase sateliti mai erau functionali. In 2003, autoritatile ruse au reevaluat situatia si au lansat doi sateliti de noua generatie – Ouragan-K (745 kilograme)si Ouragan-M – iar in 2007, inca trei sateliti, foarte performanti si cu o durata de functionare mai mare. Semnalele acestora permit o localizare cu o precizie de 20 de metri, in plan orizontal si 30 de metri, in plan vertical.

Sistemul GPS a fost teoretizat de fizicianul D. Fanelli, care a demonstrat ca semnalele transmise de sateliti pot fi primite si valorificate in asa fel incat oricine dispune de un GPS sa isi identifice coordonatele spatiale, cu o precizie fara precedent. Inca de la inceput, succesul GPS-ului a fost enorm, in diverse domenii: navigatie, transporturi aeriene, rutiere, geodezie, studiul atmosferei, prospectiuni geologice, in echipamentele folosite in constructii, in masini si chiar in utilizarea individuala, in diverse situatii cotidiene. Numarul utilizatorilor de GPS este, practic, nelimitat.

Incepand cu anul 2005, europenii lucreaza, de asemenea, la un sistem de localizare prin satelit, denumit “Galileo”, pentru care s-a estimat o investitie de peste 3 miliarde euro. Au fost lansati deja patru sateliti, sistemul urmand sa fie terminat in 2019-2020. “Galileo” va asigura autonomia Uniunii Europene, in acest domeniu strategic, in raport cu Statele Unite ale Americii si Rusia, ceea ce nu exclude incheierea unor acorduri de colaborare (unele deja semnate).