Undele radio datoreaza intreaga lor dezvoltare altor inventii, precum telegraful si telefonul, cele trei tehnologii fiind foarte apropiate. Totul a inceput sub forma unui telegraf wireless, ajungandu-se la realizarea de aparate care, prin undele electromagnetice, sa transmita muzica si vocea, dar si alte tipuri de date. Foarte multe dispozitive functioneaza, in prezent, pe baza undelor electromagnetice, aici incluzand cuptoarele cu microunde, telefoanele fara fir, telecomenzile, transmisiile TV etc. In cazul radioului, sunetele sunt preluate, intr-un studio, de un microfon, si sunt transformate in unde electromagnetice. Un oscilator (transmitator) produce o unda cu frecventa ridicata, iar o antena emite unde electromagnetice spre antenele receptoare ale aparatelor radio.
In anii ‘60, ai secolului al XIX-lea, fizicianul de origine scotiana, James Clerk Maxwell, intrevede existenta unor astfel de unde. In 1886, fizicianul german Heinrich Rudolf Hertz a dovedit ca variatiile curentului electric pot fi proiectate in spatiu sub forma unor unde similare cu cele ale luminii, dupa ce, cativa ani mai devreme, un dentist american, Mahlon Loomis, intuise, si el, posibilitatea telegrafierii wireless.
Guglielmo Marconi
Italianul Guglielmo Marconi demonstreaza fezabilitatea comunicatiilor radio, el fiind adevaratul deschizator de drumuri in acest domeniu. Incitat de un profesor de fizica, vecinul sau din Bologna, Marconi incepe prin a face diverse experimente in curtea casei, intr-un an de zile reusind sa trimita si sa primeasca primul semnal radio, pe o distanta de 2377 de metri. Emigreaza in Anglia, tocmai pentru a-si putea valorifica experimentele (de vreme ce, in Italia, nimeni nu parea interesat) si, pana in 1899, reuseste sa transmita un semnal wireless de-a lungul Canalului Manecii, iar la doi ani distanta primeste inapoi si un raspuns – litera “S”.
A fost primul mesaj transatlantic radiotelegrafiat. Pe langa cercetarile si experimentele lui Marconi, doi contemporani ai acestuia, Nicolae Tesla si Nathan Stufflefield, studiau concomitent aspecte similare ale undelor electromagnetice. In anul 1943, toate drepturile in ceea ce priveste inventarea tehnologiei radio i se acorda lui Tesla.
Radiotelegrafia presupune transmiterea de mesaje in codul morse, prin intermediul undelor electromagnetice. Dispozitivele folosite, in acea perioada, pentru astfel de transmisiuni, erau cele dezvoltate pentru comunicarea de tip mare-uscat, mare-mare. Transmiterea de semnale wireless s-a dovedit eficienta pentru expeditiile de salvare, in urma naufragiilor sau a furtunilor devastatoare.
In anul 1901 este implementat primul serviciu de radiotelegrafie intre cinci insule din Hawaii. Pana in 1903, o statie de tip Marconi, localizata in Wellfleet, Massachusetts, transmitea mesajul presedintelui american Theodore Roosevelt, catre regele Edward al VII-lea, al Regatului Unit. In 1905, batalia navala de la Port Arthur, cea mai dramatica, din razboiul ruso-japonez, a fost raportata prin intermediul undelor radio, iar in anul 1906, biroul meteorologic din America foloseste radiotelegrafierea pentru a putea transmite conditiile meteorologice din diverse zone. In anul 1909, exploratorul american Robert E. Peary, in expeditia sa spre Polul Nord, reuseste sa transmita mesajul “am gasit Polul”, prin intermediul undelor electromagnetice.
In celelalte parti ale lumii, serviciul de radiotelegrafiere s-a dezvoltat destul de anevoios, din cauza nenumaratelor interferente, cauzate de anumite echipamente, care inca aveau nevoie sa fie imbunatatite.
Lee De Forest
Lee De Forest, un remarcabil cercetator american, inventeaza detectorul radiatiilor electromagnetice, cu ajutorul lui semnalul putand fi captat si amplificat de catre o antena, inainte de a ajunge la detectorul receptorului, facand posibila chiar si utilizarea semnalelor slabe. De Forest este, de altfel, si prima persoana care foloseste termenul “radio”. Rezultatul muncii lui Lee De Forest s-a concretizat in inventarea AM-ului (amplitude modulated).
Despre momentul in care vocea umana a putut fi auzita, pentru prima data, prin intermediul undelor radio, istoricii inventicii inca mai dezbat. Sursele atesta fraza „Hello Rainey”, spusa de catre Natan B. Stubblefield, catre partenerul sau de testare din Murray, in anul 1892, dar si programul experimental de muzica prezentat de catre Reginald A. Fessenden, in anul 1906, emisie receptata de catre sute de nave echipate cu dispozitive de ascultare, la o distanta de cateva mile marine. Canadianul Reginald A. Fessenden ramane in istorie pentru inventarea modularii undelor radio. Acesta si-a petrecut o mare parte din timp lucrand pentru Thomas Edison, in anii 1880 si, mai tarziu, pentru Westinghouse. Dupa inventarea modularii, Fessenden isi deschide propria companie, care permitea receptarea si transmisia undelor electromagnetice, de aceasta data fara interferente.
In anul 1915, este transmis, de la New York, primul discurs, catre San Francisco, si de la statia navala din Arlington, Virginia, peste oceanul Atlantic, pana la Turnul Eiffel din Paris.
Pe data de 2 noiembrie, 1920, este infiintat primul post national de radio, care transmite, in direct, alegerile din Statele Unite ale Americii si care programeaza emisiuni zilnice, cu un succes remarcabil.
Edwin Howard Armstrong
Edwin Howard Armstrong inventeaza undele FM (frequency modulated), in 1933, imbunatatind considerabil semnalul audio, prin controlarea zgomotului static, determinat de echipamentele electrice. Pana in 1936, toate comunicatiile telefonice trebuiau rutate prin Anglia, dar, dupa aceasta data, este infiintat si un circuit direct radiotelefonic, in Paris, conexiunea telefonica devenind accesibila in 187 de tari.
Tehnologia radio s-a dezvoltat semnificativ si constant, de la momentul inventarii sale, pana in zilele noastre. In anul 1947, cercetatorii din cadrul laboratorului Bell Labs au pus la punct tranzistorul, iar in 1954, compania japoneza Sony introduce transmisiunea bazata pe tranzistori. In 1956, este lansat primul sistem de antene de tip FM, din lume, acesta permitand statiilor individuale FM sa emita simultan, dintr-o singura sursa. In anii 2000 s-a facut trecerea catre transmiterea digitala si prin satelit – DBS (Direct Broadcasting by Satellite). Acestor servicii digitale de radio le-au fost alocate frecvente speciale, in jurul valorii de 1400 MHz. In America, aceasta frecventa a fost inlocuita cu cea de 2300 MHz, pentru transmisia prin satelit.
In prezent, in pofida concurentei serioase pe care o face televiziunea si internetul, radioul continua sa se bucure de succes si, probabil, fascinatia undelor din eter nu o sa dispara multa vreme de aici inainte.
