Ciopliturile din piatra de la Alta, Norvegia, constituie cea mai importanta dovada in favoarea existentei activitatii umane in zona Nordului, in timpul perioadei preistorice. Studiate incepand cu anul 1967, ciopliturile din piatra de la Alta, Norvegia, au fost imediat clasificate drept unele dintre cele mai importante forme de arta de acest gen din lume. Aflate in apropierea Cercului Polar, aceste cioplituri reprezinta o ilustrare valoroasa a activitatilor omului intre anii 4200 si 500 i.Hr., in emisfera nordica.
Primele cioplituri au fost gasite in anul 1972, in zona Jiepmaluokta, la aproximativ 4 kilometri distanta de centrul orasului Alta. In anii 1970 in preajma orasului Alta au mai fost gasite numeroase alte cioplituri, dintre care cele mai multe erau concentrate in zona Jiepmaluokta. Din cele aproximativ 5000 de cioplituri gasite in zona, 3000 se afla in zona Jiepmaluokta. In anii 1980, a fost construit un sistem de pasarele din lemn de aproximativ 3 kilometri, iar in 1991 Muzeul Alta a fost mutat din centrul orasului la locatia in care au fost descoperite ciopliturile.
Desi in preajma orasului Alta exista si alte situri in care au fost si sunt gasite in continuare cioplituri din piatra, numai cele din Hjemmeluft fac parte din turul oficial al muzeului. Majoritatea pietrelor cioplite de la Alta sunt acoperite cu licheni si muschi, iar odata ce pietrele sunt descoperite, plantele sunt indepartate si piatra este curatata cu grija pentru a nu deteriora ciopliturile. Ciopliturile sunt apoi documentate utilizandu-se diferite tehnici, cel mai adesea fiind folosita o combinatie de pulbere de cuart asezata peste cioplituri, care apoi sunt fotografiate.
Pozitia ciopliturilor si a picturilor fata de nivelul marii in diferite perioade postglaciare, constituie o modalitate relativa de datare a acestora, date care sunt confirmate si de datele iconografice obiective. Conform principiului de stratigrafie inversa, lucrarile cele mai vechi sunt de regula cele aflate la cea mai mare inaltime, iar cele mai recente se afla cel mai aproape de nivelul marii de astazi. Diferenta de inaltime dintre cele mai vechi cioplituri si cele mai noi este de aproximativ 26 de metri.
Ciopliturile din piatra de la Alta, Norvegia, sunt dovada primordiala a faunei din aceasta regiune reprezentata de: ursi, reni, elani, lupi, vulpi, gaste, iepuri de camp, rate, cormorani, lebede, somoni, balene, etc. Pe aceste cioplituri sunt infatisate si scene de vanatoare, pescuit, canotaj, precum si scene cu oameni care danseaza sau iau parte la ritualuri. In faza finala, unele activitati agricole par sa fi suplimentat materia prima oferita la inceput de vanatoare si pescuit.
Cele cateva mii de picturi si cioplituri aflate in 45 de situri arheologice, imprastiate pe cuprinsul a 7 localitati, ilustreaza o secventa cronologica ce consta in 4 etape. Cea mai mare zona acoperita de aceste cioplituri este Hjemmeluft, unde se afla Muzeul Alta. Aici au fost gasite aproximativ 3000 de cioplituri, iar aceasta zona este singura deschisa publicului. Unele dintre aceste cioplituri sunt conectate intre ele prin trotuare de lemn.
Ciopliturile din piatra de la Alta, Norvegia, au fost realizate de vanatorii si pescarii din regiune la sfarsitul Epocii de Piatra si inceputul Epocii Fierului, intre anii 6200 si 2000 i.Hr. Printre cele mai vechi cioplituri sunt comune scenele ce infatiseaza vanatoarea de ursi, ceea ce sugereaza ca ursul era vazut in mod similar si cu 5000 de ani inainte de Hristos. In aceasta perioada, oamenii ce locuiau pe coasta si in regiunile interioare, se adunau la Hjemmeluft de cateva ori pe an pentru a efectua ceremonii rituale.
Aceste ceremonii rituale erau probabil legate de deplasarile nomadice sezoniere. Ciopliturile din piatra de la Alta, Norvegia, infatiseaza unele din credintele religioase ale acestor oameni si ritualurile pe care acestia le practicau. Aceste cioplituri au reprezentat probabil elemente in miturile si povestile despre lumile locuite de oameni si spirite. Zeii Sami sunt reprezentati pe Runebommen (toba magica), iar in religia Sami natura era privita drept fiinta cu suflet propriu si era considerata vie.
Ciopliturile din piatra de la Alta, Norvegia, au fost realizate in gresie masiva, fiind utilizate 2 pietre, una ca dalta si cealalta ca ciocan. Mai intai erau scobite contururile figurilor, iar apoi erau cizelate liniile si suprafetele acestora. Astazi, multe dintre aceste figuri sunt dificil de vazut, de aceea acestea sunt vopsite in rosu, ceea ce le face asemanatoare cu picturile rupestre din Scandinavia. Majoritatea ciopliturilor din piatra din Alta nu sunt vopsite. In Muzeul Alta se afla o expozitie de obiecte gasite in aceasta zona, despre care se crede ca sunt legate de cultura care a realizat ciopliturile din piatra.
De asemenea in muzeu pot fi vazute documente fotografice ale ciopliturilor, elemente ale culturii Sami, fenomenul Aurorei Boreale, precum si istoria mineritului de ardezie. Acest muzeu a primit in 1993 premiul Muzeul European al Anului. Acest sit de la Alta, impreuna cu siturile Kafjord, Storsteinen, Amtmannsnes si Transfarelv, au fost puse pe lista Centrelor Patrimoniului Mondial al UNESCO in 1985. Acest sit arheologic este singurul sit preistoric al Norvegiei care se afla pe lista UNESCO.
