Circumcizia la bărbați este o operație de îndepărtare a prepuțului, porțiunea de piele care acoperă glandul penian. Termenul circumcizie provine din cuvântul latin „circumcido” ce înseamnă tăiere împrejur.
Originile tăierii împrejur
Această „operație” era practicată de omul timpuriu ca un ritual de mulțumire, slăvire și cerere de ajutor către zeul fertilității. Este atestată în scrieri egiptene vechi, din anii 5000 Î.H., ca fiind un ritual practicat odată cu maturitatea sexuală a bărbatului, asociat cu evenimente importante din viața unui bărbat, precum căsătoria sau debutul pubertății.
Era practicată de diverse triburi şi ca fiind un semn de distincție față de ceilalți, de cei din alte comunităţi. Astfel, semiții au instaurat acest ritual tuturor nou-născuților. Luând o semnificație de apartenență, de loialitate la un grup, a devenit mai târziu pentru evrei un legământ între ei și Dumnezeu. În Vechiul Testament, în „Facerea” este prevăzut acest pact, jurământ în ziua a opta după naștere.
La creștini, acest pact nu a fost realizat, datorită Sf. Pavel care a dat o altă semnificație cuvintelor din Biblie.
Cum a fost circumcizia răspândită la celelalte popoare?
Filosoful evreu Filon din Alexandria a susținut că circumcizia favorizează fertilitatea și inseminarea femeii. Istoricul Herodot din secolul al V-lea Î.H. afirma că circumcizia ar preveni infecțiile peniene, igiena putându-se realiza mai rar.
Cu toate acestea, ea a devenit o rutină abia din secolul al XX-lea, epoca victoriană blamând mult masturbarea, care era văzută a fi o „autopângărire”; astfel, circumcizia a avut un fond religios și mai puțin medical.
În America, puritanismul (secolele XVI- XVII) blama masturbarea, doctorii propagând ideea că ar putea fi înlăturată prin circumcizie, sfat care a fost ușor adoptat de părinți. În secolul al XX-lea o carte de medicină americană afirma că prepuțul poate produce debilitate mentală, epilepsie.
În rândul celorlalte popoare, persoana care a popularizat circumcizia a fost britanicul doctor Sir Jonathan Hutchinson (1828 – 1913). El susținea circumcizia ca metodă împotriva masturbării, care, considera acesta, are efectul de a periclita starea fizică și spirituală a individului.
Fiind mai mult o recomandare religioasă decât medicală, circumcizia a fost și este practicată și de alte popoare, nu doar cele semite (arabi, sirieni, evrei etc).
În prezent, în America, operația de circumcizie este considerată sigură, însă nu este recomandată la întreaga populație americană, deoarece nu sunt identificate suficiente beneficii. Deși circumcizia în SUA este aplicată la aproape jumătate din nou-născuții de sex masculin, tot aici bolile transmisibile sexual sunt cele mai întâlnite, iar mitul igienei este ușor de dărâmat.
Ce zice medicina modernă despre circumcizie?
Prin circumcizie este îndepărtat prepuțul glandei peniene care are un rol important în: protejarea față de diverși microbi și secreții străine, protejarea orificiului uretrei; în facilitarea plăcerii; în protejarea glandului penian de iritații prin producerea smegmei, care menține ph-ul și echilibrul florei microbiene. Chiar unele studii (contestate) au arătat că circumcizia ar putea determina impotență.
În ciuda unor idei că circumcizia ar avea efecte pozitive în ceea ce priveşte igiena, medicina modernă a demonstrat că prepuțul la bărbați are rol protectiv şi senzorial.
