Imediat dupa ce arhitectul maghiar Imre Steindl a fost desemnat castigator in competitia nationala, in anul 1882, pentru constructia Parlamentului sau a noului Országház din Budapesta, Ungaria, acesta a declarat ca ceea ce isi doreste este sa imbine, „modest si cu grija”, „splendidul stil medieval cu trasaturi nationale si individuale”, intentia sa rezultand o opera arhitectonica magistrala, ca si cand cladirile ar fi fost concepute doar pentru a forma unul dintre cele mai mari sedii de Parlament din lume. Ridicate in stilul renasterii gotice, cladirile Parlamentului din Budapesta, sediu al Adunarii Nationale a Ungariei, al birourilor prim-ministrului si al presedintelui tarii, respecta intocmai formele ecletismului ungar, combinatie remarcabila de stiluri ce poate fi observata chiar in inima capitalei republicii.
Ba chiar, cladirile nu sunt cu mult diferite de cele ale Parlamentului din Londra, atat ca impozanta, cat si ca grandoare arhitectonica, nu de putine ori, fiind desemnate cele mai frumoase edificii din Europa Centrala si de Est, indeosebi de publicatiile americane care s-au aratat de-a dreptul impresionate de frumusetile din sectorul Lipót, de pe malul Dunarii.
Remarcabila structura a fost construita din piatra alba de calcar, turnurile ascutite parand ace care strapung cerul cand si cand. Acestea au nouazeci de statui ale unor personalitati marcante si conducatori militari. Inaltul dom se inalta amenintator spre cer, unele dintre cele mai vechi cladiri legislative din Europa facandu-si simtita prezenta in zona Pesta mai ceva ca un castel medieval, cu fundatia ingropata intr-o stanca uriasa. Iar daca Parlamentul este vazut de pe malul Dunarii, din castelul aflat pe dealul din Buda, atunci cu siguranta privelistea nu fi una de neglijat, ba din contra, va trebui imortalizata de indata.
In piata Kossuth se afla scara oficiala de la intrare, care este pazita de o pereche de doi lei; aceasta conduce spre o alta scara, de aceasta data, principala, despre care se spune ca ar fi una dintre cele mai frumoase creatii ale lui Steindl. Nu mai putin de 40 de kilograme de aur de 23 de carate s-au folosit pentru decorarea interiorului, acesta fiind ornamentat si cu pietre pretioase, toate imbracand incaperile intr-o opulenta regala.
Mai mult, frescele si tablourile superbe, tapiseriile si statuile, lucrarile de arta in sticla colorata, precum si micile scrumiere, in care deputatii isi sting tigarile sau trabucurile pentru a se duce sa voteze in camera de consiliu, ofera incaperilor o bogatie nemaiintalnita, straina de atmosfera din alte cladiri ale Parlamentului.
Lucrarile de constructie la impresionantele structuri s-au intins pe saptesprezece ani si, ca si cand creatorul trebuia sa plateasca un pret pentru o asemenea capodopera, Steindl se imbolnavise, astfel incat trebuia adus intr-un scaun pentru a supraveghea lucrarile. Din fericire sau din pacate, a trait pana la finalizarea unei parti importante a constructiei, insa, la acea vreme, deja ramasese orb. Ca un omagiu adus acestuia, bustul de bronz al arhitectului Imre Steindl se afla intr-o nisa a scarii principale. Finalizate in anul 1904, la doi ani dupa moartea lui Steindl, arhitectul care a fost unul dintre cei care au condus lucrarile de reconstructie la Castelul Huniazilor, cladirile Parlamentului din Budapesta sunt minunile Ungariei, nascute parca din apele Dunarii.
