Astăzi majoritatea lumii din mediul urban știe ce este un computer. De asemenea știe și la ce se folosește computerul. Nu la nivel profund, dar imaginea unui computer, monitor sau laptop (ba chiar și a unei tablete) nu mai generează „spaime” cognitive, așa cum se întâmpla când era o invenție încă uimitoare.

Calculatorul1

La școală, acasă, la muncă, personal sau indirect, calculatorul ne guvernează viața. Totuși, cum am ajuns noi oamenii să creăm o astfel de unealtă? Forma și funcțiile ei nu există în natură și totuși ele sunt acceptate cu naturalețe. Ce anume ni-l face familiar?

Majoritatea funcțiilor unui computer sunt aproximări tehnologice ale funcțiilor și modului cum funcționează creierul. Primele ”computere” au fost doar calculatoare care adunau, scădeau, înmulțeau și împărțeau, pentru a scuti creierul de executarea acestor operații repetitive și obositoare.

Următoarele computere au avansat și au apărut termeni aparținând strict computerelor. Un astfel de termen este bit-ul (cea mai mică formă de informație) și byte-ul (un grup de 8 biti care descriu un singur caracter). Aceste unități au o asemănare destul de izbitoare (chiar dacă neasumată) cu numărul de elemente care pot fi reținute de memoria situațională (de moment) de 7+/-2, în cazul omului.

De aici similitudinea dintre construcția computerului și a creierului este uimitoare

Calculatorul modern

Creierul nostru „vine” cu minimul de soft adaptat funcțiilor corpului pentru ca noi să „funcționăm”, respectiv să respirăm, mâncăm etc.. În aceeași măsură, orice procesor împreună cu motherboard-ul împart un număr de instrucțiuni de bază stocate în chipset și memoria cache.

Creierul folosește memoria de scurtă durată (MSD) iar calculatorul memoria cu acces aleatoriu (RAM).

Memoria de scurtă durată se încarcă cu informație de utilizat acum și apoi este ștearsă. Asemănător, RAM-ul este încărcat cu informații și soft utilizat pe loc, fiind apoi „curățat”.

Al doilea tip de memorie folosit de creier este memoria de lungă durată (MLD), similară ca funcții cu hard disk-ul unui calculator. În ambele cazuri informația este stocată pentru a fi folosită ulterior, atunci când este nevoie.

Citește și:  Cafeaua Kopi Luwak – cea mai scumpa din lume

Creierul are o formă de „arhivare și inventariere” a informației stocate. Ea nu este pe deplin clarificată de către știință, însă cele mai multe indicii par a conduce către crearea unui „cuprins” indexat pe baza subiectului și cât de des este utilizată informația. Cu cât este solicitată mai des această informație, cu atât ea este mai repede „urcată” în MSD pentru a fi folosită.

Astăzi au apărut SSHD-urile. Un hibrid între SSD-uri și HDD-urile clasice. Viteza de accesare a informației aflate pe acestea crește cu cât acestea sunt accesate mai des. De exemplu, timpul necesar încărcării sistemului de operare (Windows, Linux etc.) se micșorează pe măsură ce repornim computerul de mai multe ori.

În cazul computerelor, indexarea informației stocate se face folosindu-se FAT (file allocation table) sau NTFS (new table file system), amândouă modalitățile fiind „cuprinsuri” a ceea ce este stocat, permițându-ne să ajungem ușor și repede la informația solicitată.

În ambele cazuri (creierul uman și computer), alterarea „cuprinsului” afectează nu informația, ci capacitatea de accesare a ei. În cazul oamenilor, acest lucru se manifestă ca o boală (Alzheimer). În cazul computerelor există programe destul de limitate de reparare. Cel mai adesea trebuie schimbat hard-ul.

Calculatorul11

La fel ca și în cazul computerelor, omul utilizează „piese de schimb”. Unele preluate de la alte „unități” donatoare sau construite (organe construite prin celule stem).

În lucrările științifice de psihologie s-a ajuns la explicarea proceselor mentale prin concepte și termeni din informatică. Ne explicăm reacții sau procese psihologice și fiziologice prin prisma unui software sau a unei arhitecturi de rețea. Ceea ce încă nu au calculatoarele sunt voință proprie și emoții. Încă.

Așa că în viitor va fi din ce în ce mai greu să mai identificăm cine a fost primul: oul sau găina, respectiv, omul sau computerul?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.