Comuna Târşolţ este situată în nordul judeţului Satu Mare, la circa 14 km de oraşul Negreşti Oaș. Prima dată când a trebuit să ajung în această comună nici măcar nu am ştiut exact unde este. Am găsit-o rapid pe hartă, am ajuns în zonă şi am ieşit din satul învecinat, Boinești. Intrând pe teritoriul Târșolțului, am avut sentimentul retrospect al întoarcerii în timp. Peisajul, aerul curat şi primele locuinţe îţi conferă o primă imagine semnificativă a zonei. Aflată pe valea Lechincioarei, în partea estică a Depresiunii Oaș, în apropiere de graniţa cu Ucraina, această comună cuprinde şi satul Aliceni, aflat la 1 km de aceasta. Cele aproape 1.000 de gospodării sunt grupate, oferind o imagine amplă a hărniciei localnicilor, cei plecaţi la muncă în străinătate ridicând adevărate palate. Deşi la ultimul recensământ populaţia era de puţin peste 3.000 de locuitori, doar copiii şi bătrâni au mai rămas acasă, marea majoritate a populaţiei active fiind plecată, cu preponderență, în Franţa. Populaţia rămasă se ocupă cu agricultură, creşterea animalelor şi exploatarea fondului forestier. O altă îndeletnicire a locuitorilor din Târşolţ este pomicultura, hectarele de livezi din această zonă făcând posibilă recoltarea a mii de tone de prune de cea mai bună calitate. Această cantitate uriaşă este folosită la fabricarea pălincii în cele 5 cazane pentru fierberea ţuicii care sunt înregistrate în comună. Am întâlnit un localnic care avea în gospodăria sa butoaie imense în care ţine ţuica, şi, întrebându-l curios câţi litri are rezerva să de tărie, am aflat că deţinea 4000 de l. Aşadar, dacă sunteţi amator de o tărie autentică, în această comună, aproape de la fiecare gospodar, puteţi să procuraţi licoarea mai sus numită. De fapt, e lucru interesant să constaţi că pe un areal geografic atât de mic se află atâtea gusturi diferite alea ţuicii, locuitorii comunei Târşolţ lăudându-se că reţeta lor este cea mai veche din zonă.

Prima atestare documentară datează din secolul al XV-lea, comuna Târşolţ fiind, în acea perioadă, parte integrantă a domeniului aflat sub tutela lui Moric. Etimologia cuvântului Târşolţ are foarte multe explicaţii, însă cea mai pertinentă vorbeşte de tărâmul liber al dacilor din această zonă, terrasaltius. Uitându-ne puţin pe harta geografică, înţelegem de ce erau aceşti locuitori neîngrădiţi de asupritori, depresiunea şi împădurirea zonei făcând imposibilă cucerirea acestora. Primii locuitori atestaţi documentar sunt romanii şi rutenii, mai apoi venind şi importante familii nobiliare, printre care trebuie să-i precizăm şi pe nobilii armaliști. Nobilii vor controla această zonă pentru o lungă perioadă de timp, având chiar şi însemnate areale împădurite. Documentele istorice atestă că în anul 1719, în această zonă, trăiau 20 de iobagi şi 3 lejeri. În anii ’70, au ieşit la iveală, în Pădurea Fodoreniului, peste 100 de monede de argint, 2 brăţări de bronz şi două topoare din piatră, descoperiri care atestă că această comună este locuită încă din epoca bronzului. În urma recensământului din 1809, se atestă existenţa a 23 de nobili la Târşolţ, unul ditre aceştia, Mihai Pop, fiind nobil armalist.

În 1832, apare sigiliul sătesc de Târşolţ. O personalitate a acestor timpuri este maiorul Pop Andrei, medic militar care se face remarcat pe câmpurile de bătălie pentru războiul de independenţă din 1877. Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, se formează şi o comunitate evreiască. În urma Holocaustului, aceasta este în întregime dispersată, recensamatul din 2002 arătând o populaţie exclusiv autohtonă, toţi locuitorii comunei Târşolţ declarând că sunt de etnie română.

Din punct de vedere cultural, comuna Târşolţ ne-a oferit un pictor de geniu, Ion Sașu fiind născut aici, în 23 August 1939. Cea mai marcantă personalitate a acestei aşezări a urmat studiile Facultăţii de Arte Plastice din Cluj, absolvind-o în anul 1964. Din 1967, începe să-şi expună lucrările, stilul său luminos, celest şi abundent în cromaticp aducându-i numeroase premii, atât în ţară, cât şi în străinătate. Totodată, pictorul Sașu a fost şi un profesor de arte plastice desăvârşit, fire calmă şi blajină, fiind o sursă de inspiraţie pentru tinerii artişti. Din păcate, comuna Târşolţ s-a despărţit de această personalitate artistică genială, pictorul Ion Sașu trecând în neființă în data de 20 octombrie anul acesta.

Din punct de vedere turistic, comuna Târşolţ se încadrează în specificul Ţării Oașului, dansul şi obiceiurile de nuntă, fiind caracteristice acestei zone etnografice, atrag pe timpul veri foarte mulţi turişti. Trebuie să ştiţi că în această zonă nu există nicio pensiune, cea mai apropiată fiind în oraşul Negreşti Oaș. Dată fiind apropierea comunei de acest oraş, vizitarea acesteia este facilă. Fiind o zonă depresionară, peisajul este uimitor, piscurile dealurilor dovedindu-se însă destul de greu de accesat. Partea de est oferă câteva trasee facile şi scurte ce conferă o imagine de ansamblu a întregii depresiuni a Ţării Oașului. O altă caracteristică deosebită a acestei zone, pe lângă port şi obiceiurile de nuntă, este accentul şi multele regionalisme actuale. Dacă vizitaţi Țara Oașului, nu trebuie să rataţi şi această zonă şi, neapărat, să aveţi un aparat foto, frumuseţile zonei trebuie să fie imortalizate.

primaria-tarsolt.jpg

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ