Conacul Cantacuzino din Afumaţi, judeţul Ilfov este fosta reşedinţă a stolnicului Constantin Cantacuzino. Alături de biserică şi de zidul de incintă, conacul face parte din ansamblul fostei curţi boiereşti a lui Cantacuzino.

Stolnicul Constantin Cantacuzino a avut un rol important în cultura românească, fiind scriitor, diplomat, geograf şi istoric. A fost unul dintre reprezentanţii umanismului de pe teritoriul românesc, făcându-şi studiile în Italia, unde a învăţat totul despre cultura acestei ţări. Însă cultura Ţării Româneşti nu a fost una necunsoscută, dovadă stând cartea sa, „Istoria Ţării Româneşti dintru început”. A avut şi o influenţa politică deosebită, fiind fratele lui Şerban Cantacuzino şi unchiul lui Constantin Brâncoveanu. Tocmai rolul lui în politică a făcut ca el să fie înzestrat cu numeroase dregătorii.

Conacul Cantacuzino din Afumaţi a fost construit în anul 1696, fiind modificat în secolul al XIX-lea, când ansamblul a fost cumpărat de baronul Dumba Sterio. Stilul arhitectural este unul românesc, însă pot fi descoperite şi câteva elemente renascentiste şi gotice. Clădirea are câteva pivniţe înalte, unde se ţineau vinurile, un parter, un etaj şi o mansardă. Parterul şi etajul erau folosite de familia stolnicului, camerele fiind foarte spaţioase. În schimb, camerele de la mansardă erau destinate celor care serveau familia. În anul 1935, istoricul Nicolae Iorga a făcut o vizită la Afumaţi, iar când s-a întors de acolo a menţionat conacul într-una dintre scrierile sale. Acesta credea că stolnicul s-a inspirat de la clădirile ce alcătuiau Curtea Domnească a domnitorului Radu de la Afumaţi atunci când şi-a ridicat conacul, iar pivniţele înalte i-au amintit de Curtea Domnească din capitală.

Lângă Conacul Cantacuzino, se află Biserica „Adormirii Maicii Domnului”, ridicată de acelaşi stolnic. Aceasta are planul în formă de navă şi este împărţită în cele patru încăperi tradiţionale, adică pridvor, pronaos, naos şi altar. Biserica iese în evidenţă prin arhitectura deosebită, specifică familiei Cantacuzino. Pridvorul se înalţă deasupra a două coloane ale căror capiteluri sunt bogat decorate, iar ferestrele şi uşa de la intrare au pe ancadramente decoraţii cu motive geometrice şi florale. Uşa de la intrare este şi ea sculptată într-o manieră cantacuzină, iar în interior se pot vedea două sfeşnice, realizate în stil brâncovenesc.

Pentru a ajunge la Conacul Cantacuzino, şoferii trebuie să urmeze DN 2, ruta Bucureşti – Urziceni. Conacul se află pe strada Ştefăneşti, la numărul 57-59.

conacul-cantacuzino-din-afumati.jpg

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ